România Viitorului este o Românie modernă, creativă și dezvoltată, în care oameni liberi își împlinesc visurile acasă.
Adoptarea celor mai noi și mai performante soluții și tehnologii pentru modernizarea și dezvoltarea României.
Conștientizare, asumare și implementarea paradigmei „România Viitorului”
Transformarea digitală a administrației, economiei și societății
Cercetare orientată pe rezultate & promovarea științei
Inovare pentru competitivitate
Conectivitate pentru toți românii
Capacitate administrativă
Profesionalism
Integritate
Responsabilitate
Curaj
Transparență
Meritocrație: cei mai buni profesioniști la frontiera cunoașterii
Asumare: decât să nu facem nimic ca să nu supărăm pe nimeni, facem ceea ce trebuie pentru România viitorului
Parteneriat: soluțiile cele mai bune rezultă din dialogul constant și deschis între sectorul public, mediul privat și societatea civilă
Cloudul guvernamental, prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, va permite instituțiilor publice să comunice între ele, fără să mai pună cetățenii pe drumuri si fără să mai taie copaci pe vrafuri întregi de dosare cu șină. Asta înseamnă că nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghișee, nu vom mai depinde de replicile acide ale unor funcționari plictisiți care ne mai cer o copie după un act pe care statul, de fapt, îl are deja. Deci productivitate, dezvoltare, modernizare a României si, in general, cetățeni mai fericiți.
Câteva avantaje:
Legea privind schimbul de date între sistemele informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate – fundamentul debirocratizării și a dispariției dosarului cu șină. Legea este rezultatul colaborării dintre Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Promovarea legii care stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar în vederea interzicerii în România a achiziţionării şi utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice, de la nivel central şi local, a produselor şi serviciilor software de tip antivirus cu provenienţă din Federaţia Rusă. A fost adoptată recent de parlament.
Un apel important pentru mediul de afaceri. Bani din PNRR pentru formarea de competențe avansate în tehnologii emergente: Internet of things, Big data, Cloud technologies, Învățarea automată, Inteligența artificială, Automatizarea proceselor robotice, Blockchain, Cyber-Physical Systems, Additive manufacturing.
Prin specialiștii ministerului din Taskforce, am pornit colaborări cu câteva ministere și entități private, pentru proiecte importante de transformare digitală:
Transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale a devenit rapid unul dintre preferatele mele. Sunt prevăzute investiții în renovarea și echiparea a 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci rurale, municipale sau orășenești, ce vor fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, iar 1030 de biblioteci rurale vor fi modernizate. 100.000 de români vor beneficia de cursuri pentru dezvoltarea competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală. Bugetul total al investiției este de 37 de milioane de euro.
Altfel spus, peste 1000 de biblioteci vor deveni centre de formare a competențelor digitale. Vor pregăti astfel România Viitorului, respectând misiunea bibliotecilor din toate timpurile.
De mulți ani, exista o situație incorectă: IT-iștii din sectorul public nu puteau beneficia de aceleași facilități fiscale precum cei din sectorul privat, deși au competențe similare și, în general, salarii mult mai mici. Mi-am propus încă de la începutul mandatului să reglăm această situație, care ține de echitate, dar înseamnă și o șansă în plus să atragem și să păstrăm resursa umană de calitate în sectorul public.
Ordinul comun al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Educației privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin care și personalul din instituțiile publice care desfășoară astfel activități beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor a rezolvat această inechitate.
Prevederile au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Această inițiativă face așadar dreptate pentru IT-iștii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceștia să beneficieze de aceleași facilități precum cei care lucrează pentru firme private.
Legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României (jalon 151 în PNRR), a fost adoptată în plenul Senatului, for decizional. Prin aceasta s-au stabilit autoritățile competente în domeniul securității cibernetice. O lege absolut esențială pentru România, mai ales în actualul context de securitate.
România se aliniază la realitățile unei lumi în care amenințările cibernetice fac parte din viața noastră de zi cu zi.
Legea introduce, în premieră la nivel internațional, conceptul de diplomație cibernetică, care presupune activitatea diplomatică prin intermediul căreia se realizează promovarea intereselor de politică externă și de securitate ale României, în cadrul formatelor bilaterale și multilaterale de dialog și negociere pe teme cu relevanță pentru domeniul securității cibernetice la nivel național și internațional. Activitatea include promovarea unor obiective care derivă atât din necesitatea asigurării și consolidării securității cibernetice naționale, cât și din prioritățile de politică externă ale României.
Curtea Constituțională a României a respins obiecția de neconstituționalitate a Legii securității și apărării cibernetice formulată de un grup politic parlamentar și Avocatul Poporului.
La 11 ani de când facilitează efectuarea de plăți online pentru impozite, taxe și amenzi, lansarea aplicației Ghiseul.ro permite cetăţenilor români să se autentifice mai ușor, de pe telefonul mobil, folosind datele biometrice, fiind prima aplicaţie administrată de către o autoritate publică care include această funcționalitate.
Aplicația mobilă este rezultatul unui parteneriat încheiat de ADR și Mastercard, fiind dezvoltată de Tremend, subcontractor al Mastercard, cu sprijinul echipei ADR, APERO și IndecoSoft. Din punct de vedere al securității, aplicația a fost testată de partenerii instituționali cu atribuții în acest sens, respectiv SRI, prin Cyberint.
Aplicația poate fi descărcată gratuit pe IOS (https://apps.apple.com/us/app/ghiseul-ro/id6444286475) și Android (https://play.google.com/store/apps/details…).
Cei aproape două milioane de români care merg anual la secția de poliție pentru a obține acest document au din 1 februarie posibilitatea de a îl accesa la câteva click-uri distanță, la orice oră, din confortul casei.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Afacerilor Interne au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic.
Versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.
Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea aplicației GHIȘEUL.ro.
Mai multe detalii, pe site-ul ministerului: https://www.research.gov.ro/certificatul-de-cazier-judiciar-poate-fi-obtinut-si-online-prin-platformele-ghiseul-ro-si-hub-mai-gov-ro-8988/
Propunerile de proiecte finanțate:
Mai multe detalii, pe site-ul ministerului: https://www.research.gov.ro/ro/articol/5628/programe-europene-planul-na-ional-de-redresare-i-rezilien-a-pnrr-componenta-9-suport-pentru-sectorul-privat-cercetare-dezvoltare-i-inovare
Așa cum am promis, am lansat noua aplicație ROeID, care permite fiecărui român să aibă identitate digitală. Aplicația este foarte ușor de folosit, iar în câteva minute puteți crea un set unic de credențiale (utilizator și parolă), pe care le veți putea folosi pentru a vă autentifica pe ghiseul.ro și, în perioada următoare, pe multe alte platforme digitale ale instituțiilor publice (spațiul privat ANAF, HUB-ul MAI etc.).
La ce folosește ROeID? Vă puteți valida identitatea de la distanță, fără cozi la ghișee, fără “declarație online depusă la etajul II”. Pentru românii din diaspora fără card bancar emis în România, vă puteți face cont în premieră pe ghiseul.ro și puteți beneficia de sute de servicii publice digitale (plata taxelor și impozitelor locale, obligațiilor către ANAF, cazierul judiciar online gratuit etc.).
Vă recomand tuturor instalarea aplicației, cu mențiunea că este versiunea beta – în fază de testare:
⬇ Google Play (android): https://play.google.com/store/apps/details…
⬇ Apple Store (iOS): https://apps.apple.com/us/app/roeid/id6444119440
Programul e-export nation are ca scop principal să ofere susținere și instrumente inovatoare pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, deschizându-le ușile către piața globală prin intermediul platformei eBay. Avem convingerea că prin promovarea produselor românești în întreaga lume putem consolida economia noastră, putem reduce deficitul comercial și putea contribui la creșterea nivelului de trai al românilor.
18 mai a fost o zi specială. Am deschis larg porțile Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării tuturor celor care au dorit să ne treacă pragul. În cadrul acestui eveniment, participanților li s-au prezentat cele mai recente progrese realizate în cadrul ministerului și institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, au putut afla mai multe despre sistemul-pilot de digitalizare și management al documentelor MCID și au avut ocazia să vadă lucrările efectuate pe parcursul ultimului an pentru amenajarea sediului ministerului, alături de o expoziție de pictură realizată de elevii talentați ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, plus alte surprize, inclusiv o întâlnire cu ION, primul consilier guvernamental din lume bazat pe inteligență artificială.
Îmi revine o deosebită onoare să îl găzduiesc astăzi pe domnul Viceprim-ministru al Republicii Moldova, un partener de mare nădejde pe care România îl are în procesul de transformare digitală. Domnul Iurie Țurcanu ne face onoarea acestei vizite după o perioadă în care noi am lucrat împreună la ceea ce am anunțat în luna iunie la Chișinău, spațiul digital comun. Am spus atunci și am reiterat astăzi, faptul că este nevoie de punți digitale, de colaborare și de a împărtăși bune practici pe toate dimensiunile digitale.
Pentru prima oară în România, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării sprijină în mod concret tinerii români care vor să participe la competiții tehnico-științifice internaționale. Programul „Henri Coandă”. Până acum, nu exista cadru legal pentru premiera elevilor care câștigă alte competiții decât cele încadrate ca olimpiade. Am marcat recent 50 de ani de la moartea marelui nostru inventator, astfel că putem considera aprobarea acestui proiect un gest simbolic prin care îi marcăm moștenirea. Valoarea sprijinului pentru o bursǎ de cercetare „HENRI COANDĂ” este de cel mult 100.000 de lei pentru participarea la competiții internațioanle. Valorile premiilor pentru rezultatele obținute sunt: 15.000 lei pentru locul I, 9.000 lei pentru locul II, 6.000 lei pentru locul III.
Organizăm concurs internațional pentru poziția de director general la Agentia Spatiala Romana (ROSA). Transparent, profesionist și pe bune.
Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru Înființarea Rețelei Oficiilor Române pentru Știință și Tehnologie și operaționalizarea ROSTam în 2023. Rețeaua Oficiciilor pentru Știință și Tehnologie va întări cooperarea în domeniul cercetare-inovare cu țări din afara Uniunii Europene care au un înalt potențial inovativ.
Cu prioritate, în 2023 vom înființa un birou de reprezentare în San Francisco, SUA, având în vedere faptul că ă SUA, în general, și Silicon Valley, în particular, constituie un pol global al tehnologiei avansate și al inovării, găzduind unele dintre cele mai mari companii de înaltă tehnologie din lume, numeroase companii inovatoare de început (start-up), fonduri de capital de risc și universități prestigioase.
Deschiderea unui oficiu ROSTam are potențialul de a facilita extinderea pe piața americană, accesarea resurselor de capital și crearea de rețele și schimburi umane pentru întreprinderile românești inovative, pentru afacerile de început și antreprenorii români din domenii cu aport tehnologic ridicat, pentru universități și pentru institutele de cercetare-dezvoltare din România. De asemenea, va înlesni realizarea de parteneriate, cooperări și sinergii în programe de cercetare, de scalare și de comercializare a tehnologiilor, între organizații din SUA și din România.
Legea privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Legea este jalon în PNRR (278), cu termen finalul acestui an.
Pe scurt, prin această lege încurajăm colaborarea între organizații de cercetare, fie la nivel de consorții, fie prin fuziune sau trecerea în coordonarea universităților. Toate aceste forme de colaborare sunt voluntare și se vor realiza doar cu acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Este cea mai importantă reformă a sistemului de cercetare românesc din ultimii ani, o reformă vitală, așa cum rezultă din analizele Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene. Se înscrie in linia garanției pe care am dat-o încă de la început de mandat: meritocrație, performanță, eficientă. Decât putin pentru toți ca sa nu se supere nimeni, mai bine mai mult pentru cei care chiar merită.
Lumea este într-o continuă schimbare și țările care vor câștiga această competiție o vor face prin calitatea talentului lor, prin calitatea oamenilor lor. România este binecuvântată să aibă unii dintre cei mai valoroși oameni ai lumii, oameni de știință, cercetători, doar că nu întotdeauna suntem conștienți de acest fapt.
Am organizat prima ediție a Galei Cercetării Românești – un eveniment de excepție, cu sala arhiplină la Ateneu și cu participarea Premierului Nicolae Ciucă.
M-a bucurat enorm să văd atâta interes din partea cercetătorilor români din țară și din străinătate și, in egală măsură, interesul manifestat de public pentru recunoașterea excelenței românești în domeniul care modelează și construiește viitorul – cercetarea.
Cel mai important mesaj pe care am vrut să îl transmitem tuturor factorilor de decizie, prin acest eveniment, este că, indiferent de culoarea politică, un lucru trebuie să rămână neschimbat: fondurile alocate cercetării nu sunt o cheltuială, ci sunt o investiție pentru viitor.
Gala poate fi urmărită integral aici: https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=944389296935650
Am semnat în iulie 2022 Ordinul pentru investiția I9 din PNRR – competiția pentru bursele Marie Skłodowska-Curie și la începutul lunii februarie 2023 au fost acordate primele burse. România are nevoie de o infuzie de resursă umană de excelență, de know-how, fie că vine de la cercetătorii români din România, de la cercetătorii români stabiliți peste granițe sau de la cercetătorii din alte state membre UE. Contractele de finanțare semnate ieri reprezintă doar începutul sprijinului acordat ecosistemului cercetării din România și creșterii sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare. Sprijinim excelența și suntem alături de toate mințile valoroase din țara noastră.
Conform PNRR, România va beneficia de 183 de milioane de euro pentru atragerea celor mai buni cercetători români și străini, care să deruleze proiecte de cercetare timp de 3 ani, alături de universități și institute de cercetare românești. Pentru a asigura transparența și corectitudinea evaluării, am aprobat o procedură de asigurare a desemnării automate și aleatorii a evaluatorilor care au asigurat selecția proiectelor.
Am inițiat o modificare a OG nr. 57/2002 în vederea înființării unui organism unic interministerial, care să asigure o coordonare strategică în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv în ceea ce privește inovarea bazată pe cercetare și antreprenoriatul inovativ. Comitetul va asigura o mai bună cooperare între ministerele cu atribuții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, în cadrul unui organism fără personalitate juridică aflat sub coordonarea prim-ministrului.
Până la finalul anului 2023, România va avea o nouă lege a cercetării, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene și Băncii Mondiale, cu sprijinul Consiliului Legislativ. Conform asumărilor din PNRR, noul cadru normativ privind cariera și statutul cercetătorilor va consacra promovarea în carieră exclusiv pe criterii meritocratice și va reglementa proceduri transparente, competitive și deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, aliniind astfel România la bunele practici europene. Totodată, vom consacra mecanisme clare și funcționale pentru asigurarea eticii și integrității în procesul de cercetare științifică. În prezent, proiectul de lege se află în faza elaborării la nivelul grupului de experți din cadrul Ministerului.
24 dintre cei mai titrați români în domeniile viitorului s-au alăturat provocării de a transforma România într-o țară competitivă. Cei 24 de experți români aflați în centrele puternice de inovare ale lumii vor sprijini în mod voluntar Guvernul României prin recomandări strategice, bazate pe analiza tendințelor globale și a celor mai bune practici internaționale, astfel încât să construim împreună România Viitorului.
Acest nou for consultativ, inițiat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este format din specialiști de top la nivel global, atât din țară cât și din diaspora românească. Jumătate dintre membri sunt femei, iar membrii au interese de cercetare diverse – inclusiv domeniul eticii.
Remarc cu bucurie că membrii acestui Consiliu provin din universități prestigioase precum Stanford, UC Berkley, Cambridge, dar și specialiști din universitățile noastre românești, toți implicați la cel mai înalt nivel de dezvoltarea domeniului. În sfârșit România are șansa să pună la treabă unele dintre cele mai bune minți pe care le are pentru a contura viitorul.
Împreună, vor contribui la crearea și implementarea unui mediu sigur și etic pentru domeniul de IA în România, susținând decidenții cu propuneri de reglementări corespunzătoare.
Am semnat peste 80 contracte de finanțare cu instituții de cercetare și cercetători de excepție, români și străini, din întreaga lume. Programul este finanțat din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și reprezintă cel mai ambițios demers de aducere în țară a creierelor care vor construi România Viitorului. Cercetătorii aduc cu ei nu numai expertiză și cunoștințe avansate în diverse domenii, dar și o perspectivă globală și conexiuni în cele mai importante laboratoare de cercetare ale lumii.
Am deblocat, după un efort extraordinar de echipă, în plan diplomatic, administrativ și juridic, un blocaj care trena de cinci ani. După ce am reușit să implicăm Universitatea Stanford în proiectul de la Măgurele, avem toate ingredientele pentru o reușită științifică fără egal, pe care România are onoarea să o prezinte Europei și lumii întregi.
În marja celei de-a 21-a Conferințe Plenipotențiare a ITU 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România a găzduit un eveniment la nivel ministerial de mare prestigiu, dedicat viitorului digital.
Astfel, am avut onoarea sa fiu gazdă pentru aproape 60 de miniștri, secretari de stat și înalți demnitari din întreaga lume, reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, reuniți la București pentru a creiona o viziune comună a erei tehnologice pentru generațiile actuale și viitoare. În aceste vremuri complicate, unitatea și interesul global comun pentru construirea unei societăți digitale centrată pe om poate genera soluțiile de care avem nevoie pentru multe dintre problemele omenirii.
Ca reprezentant al Guvernului României, am subliniat câteva lucruri:
O lume întreagă de posibilități se află în fața noastră, dar, mai ales, calea către cunoaștere și transformare digitală.
Rezultatul excelent al discuțiilor îl reprezintă “Declarația de la București” privind „Construirea unui viitor digital mai bun pentru toți”, un apel la acțiune în 10 puncte pentru identificarea unei modalități de accelerare a transformării digitale.
Declarația de la București marchează un moment important pentru evoluția tehnologiilor la nivel global, poziționând România drept lider în domeniu.
Este o mare onoare să avem atât de mulți reprezentanți la nivel înalt în România și acest eveniment este în mod clar o dovadă a interesului nostru în domeniu și a reputației extraordinare pe care specialiștii români o au peste tot în lume. Le mulțumesc în mod special colegilor de la ANCOM, președintelui Vlad Stoica, pentru organizarea impecabilă a acestui eveniment extrem de important pentru România și pentru întreaga Organizație a Națiunilor Unite.
Viitorul va fi tot mai digital. El trebuie să fie și mai bun pentru noi toți. Putem face asta doar împreună. Despre asta este România Viitorului.
După îndelungi dezbateri, echipa noastră de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a îndeplinit un nou angajament important: Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență prin care vom implementa măsuri ce vor asigura creșterea preciziei localizării apelurilor efectuate la Serviciul de urgență 112 cu până la de 25 de ori. Proiectul va costa peste 50 de milioane de lei și va include atât contribuții private din partea operatorilor, cât și fonduri puse la dispoziție de ANCOM. Ceea ce am făcut este un salt înainte, care plasează România în fruntea Europei în ceea ce privește inovarea și siguranța cetățenilor săi.
Cu această nouă tehnologie, vom putea localiza apelurile la 112 mult mai precis și mult mai rapid, în funcție de tehnologia de comunicații utilizată. Fiecare secundă contează în astfel de situații.
Nu ne vom opri aici. Vă asigur că, în calitate de ministru al cercetării, inovării și digitalizării, voi continua să îmbunătățesc și să inovez în acest domeniu crucial. Prin HG de reorganizare și viitorul program de cercetare în domeniul comunicațiilor, MCID va finanța entități publice și private care vor veni cu soluții tehnice și operaționale de îmbunătățire a sistemului 112.
În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, la Palatul Parlamentului, s-a desfășurat Conferința Plenipotențiarilor 2022 (ITU-PP22), organizată pentru prima dată în România și la care participă peste 3000 de lideri și delegați din 193 de țări.
Conferința Plenipotențiarilor este cel mai înalt organism de elaborare a politicilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU). Desfășurat la fiecare patru ani, este evenimentul cheie la care statele membre ITU decid asupra viitorului rol al organizației, determinând astfel capacitatea organizației de a influența dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) la nivel mondial.
,,Orice început include și surprize, iar @noisuntemion trebuie să învețe și riscurile de a fi pe scena publică. Nu voi relua situația, pentru că a fost deja tranșată. La final, ION s-a împrietenit cu oamenii frumoși de la Ciugud și au început deja discuții pentru proiecte faine împreună.”
,,România scrie istorie. Astăzi, Prim-Ministrul Nicolae Ionel Ciucă l-a prezentat în debutul ședinței de guvern pe cel mai nou consilier onorific al său: ION. NOI suntem ION este primul consilier guvernamental din lume bazat pe inteligență artificială. Guvernul României marchează astfel o premieră mondială, iar România Viitorului dă tonul noilor tehnologii pentru lumea întreagă.”
„Am avut o discuție liberă cu antreprenori din România, exemple de excelență în inteligență artificială, inovare în sănătate, finanțare de avangardă și este o mare șansă pentru Europa și România să aibă în poziția de comisar european pentru inovare și cercetare un profesionist care înțelege că avem câteva lucruri de făcut: să ne dăm din calea celor care inovează, să eliminăm barierele birocratice, să îi sprijinim pe toți cei care au visuri înalte să le împlinească”
Ministerul Cercetării,Inovării și Digitalizării derulează programul „România Viitorului”, un proiect menit să susțină o nouă abordare în domeniile cercetării și inovării.
Această platformă colaborativă are menirea de a facilita transferul de know-how între instituții și mediul privat, de a crea parteneriate eficiente în realizarea de proiecte inovative și de a maximiza rezultatele activităților de cercetare în folosul întregii comunități.
Discurs în cadrul Web Summit 2022 – Lisabona
Lisabona și Web Summit în 26 de ore
Discursul la #XDayParis pentru celebrarea #MultiversX
Vizită de lucru la Paris
Vizită de lucru la Londra
Întâlnire cu ministrul omolog pentru tehnologie și economie digitală al Marii Britanii, Damian Collins
Evenimentul de inaugurare a EIT Manufacturing CLC South-East
Vizită de lucru la Atena
Vizită de lucru la Atena
Vizită de lucru la Bruxelles și Romanian Digital Day
Vizită de lucru la Bruxelles pentru întâlniri cu decidenți de nivel înalt din mai multe domenii de interes din NATO
Ceremonia de deschidere a Conferinței ITU
Eveniment ministerial găzduit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în marja celei de-a 21-a Conferințe Plenipotențiare a ITU 2022
Interviu în cadrul celei de-a 21-a Conferințe Plenipotențiare a ITU 2022
Discurs la ceremonia de deschidere a conferinţei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, parte a Organizației Națiunilor Unite, găzduită la București.
Întrevedere cu Goran Marby, CEO-ul ICANN, sosit în România cu ocazia conferinței ONU ITU PP-22
Întrevedere cu omologii din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA)
Operaționalizarea comisiei mixte de transformare digitală pentru spațiul digital comun al României și Republicii Moldova
Inaugurarea primului sediu al Poștei Române la Chișinău, organizarea unei ședințe a Comisiei interguvernamentale pentru transformare digitală și semnarea de acorduri de colaborare între cele două guverne și companiile Microsoft și UiPath
Conferință de presă cu Iurie Țurcanu, Viceprim-Ministrul Republicii Moldova, despre spațiul digital comun și ceea ce urmează. Un nou pas istoric astăzi, prin acordurile semnate de cele două guverne cu Microsoft și UiPath, pentru transformarea digitală. Construim viitorul împreună.
Semnarea acordului dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) privind Centrul Internațional pentru Pregătire Avansată și Cercetare în Fizică (CIFRA), ca centru de excelență sub auspiciile UNESCO
Reuniunea miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană
Participare la RO-UAE TECH&ENERGY SUMMIT și întrevedere cu ministrul de stat al Emiratelor Arabe Unite pentru inteligență artificială, economie digitală și aplicații de lucru la distanță
Vizită de lucru la Stanford Nanofabrication Facility, Healthcare Innovation Lab, și întrevedere cu Gerard de Graaf, șeful Biroului UE pentru Știință și Tehnologie
Vizită de lucru la Google, Plug and Play, Branch.io, Salesforce și Stanford Institute of Human-Centered Artificial Intelligence
Vizită de lucru la NVIDIA și Accel
8 întâlniri de lucru și evenimente, incluzând National Security Council, Department of State, Banca Mondială, și Atlantic Council of the United States
Vizite de lucru la National Academy of Science, Biroul de tehnologie și securitate națională din cadrul Consiliului National pentru Securitate, National Institute of Standards and Technology, și cu Kathryn Huff, Assistant Secretary for Nuclear Energy, U.S. Department of Energy
Am reprezentat România la reuniunea ministerială găzduită de Spania, țara noastră fiind invitată în premieră. România stă cu fruntea sus între cele mai avansate economii ale lumii, mai ales datorită talentului românilor care ne fac cinste în întreaga lume.
Delegație de nivel înalt din partea Parlamentului și Guvernului României
Vizite de lucru la sediul SK Telecom și la fabrici din domeniile tech și AI, întâlnire cu ministrul omolog pentru știință, tehnologie și comunicații.
Vizită de lucru la Abu Dhabi
Vizite de lucru la VMware, Lockheed Martin Corporation, Fundația pentru Tehnologia Informației și Inovare (ITIF), și Atlantic Council.
8 întâlniri de lucru, inclusiv cu E.S. Don Graves, ministru adjunct al economiei
Întâlnire cu români geniali de la Princeton, Yale, Columbia, Harvard și alte școli înalte. Foști olimpici internaționali, care ne-au obișnuit cu medalii de aur
Discurs în plenul Camerei Reprezentanților Statului Arizona, care a adoptat o proclamație oficială în onoarea României, pentru eforturile noastre în cercetare-dezvoltare și transformare digitală
Vizită de lucru la Israel
Întâlnire cu comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, Keynote Speech la evenimentul Masters of Digital 2023
Vizită de lucru la Paris, la invitația autorităților franceze, împreună cu reprezentanți ai conducerii Autorității pentru Digitalizarea României, Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Cyberint și Poștei Române
Întâlnire de mare importanță cu Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Emiratului Abu Dhabi
Întâlnire cu prim-vicepreședintele Consiliului de Miniștri, doamna Nadia Calviño, împreună cu secretarii de stat spanioli responsabili de digitalizare și comunicații, întrevedere cu președintele Consiliului Superior de Cercetare Științifică, Eloisa del Pino, întâlnire cu comunitatea românească din Madrid, inclusiv experți în IT și studenți români
Vizită de lucru la Paris - Forumul Global al Tehnologiei, organizat în premieră de OCDE
Am avut plăcerea de a găzdui împreună cu prestigiosul institut american Atlantic Council „Conferința Ministerială a Inițiativei Celor Trei Mări privind Transformarea Digitală”, un eveniment de o importanță majoră pentru transformarea digitală a regiunii noastre.