Sunt Sebastian Burduja și sunt un idealist pragmatic, bolnav de România.

Sunt Sebastian Burduja și sunt un idealist pragmatic, bolnav de România.
Crezul meu este că viața merită trăită în slujba societății, într-o permanentă luptă pentru o cauză comună. Pentru mine această cauză este o Românie pe bune.
Cu o şcoală pe bune pentru secolul XXI. Cu o administraţie pe bune, fără impostură, modernă şi cinstită. Cu locuri de muncă pe bune, pentru fiecare român. O Românie#pebune, în care să-ţi fie drag să rămâi.
De ce este România astăzi atât de jos când ar putea fi atât de sus? Nu ne lipsește mai nimic. Avem oameni minunați, dar nu știm cum să îi motivăm să rămână acasă, deși sunt cea mai importantă bogăție a oricărei țări. Avem (încă) și resurse naturale. Am putea să ne dezvoltăm repede și bine. Un răspuns posibil l-am dat într-o carte la care am lucrat aproape un deceniu: Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România postcomunistă. Primele pagini le-am scris pe când eram student la Universitatea Stanford, unde am colaborat cu un dascăl extraordinar, Prof. Larry Diamond.
Măsura unei vieţi este ceea ce lăsăm în urmă pentru ceilalţi. Acesta va fi testul suprem atunci când vom închide ochii pentru totdeauna, fiecare dintre noi: am oferit mai mult decât am primit de la această lume? Suntem condamnați să răspundem afirmativ, fără șovăială, dacă vrem ca viața noastră să fi însemnat cu adevărat ceva. Şi unde să lăsăm ceva în urmă dacă nu în ţara noastră și în orașul nostru? Şi pentru cine să lăsăm ceva dacă nu pentru poporul nostru? Şi când să lăsăm ceva dacă nu acum, când România are atâta nevoie de noi toţi?
E timpul faptelor.
O să o iau cu începutul
Prima parte a vieții
M-am născut în București la mijlocul anilor '80, iar prima mea casă a fost un mic apartament în Cartierul Militari. După doar câteva luni de la naștere, situația economică precară ne-a determinat să ne stabilim la Piatra Neamț, orașul de unde provine familia Burduja, cu o tradiție istorică îndelungată. Am avut privilegiul de a trăi o copilărie frumoasă la Piatra Neamț, plină de amintiri dragi alături de sora mea, părinți și bunici. Sărbătorile, în special Crăciunul și Paștele, erau momente memorabile și sărbătoream ca o adevărată familie de preoți, având în vedere rădăcinile bisericești ale familiei.

Bucureștean din nou
În 1996, am revenit la București și am ajuns la Școala Generală Nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu” din Sectorul 1, una dintre cele mai bune școli din capitală. Sub îndrumarea dascălilor deosebiți, am depus eforturi pentru a fi printre primii, absolvind școala ca șef de promoție și olimpic la română, matematică și istorie. Am continuat studiile la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, profil info-mate-fizică, intensiv informatică. Anii de liceu au fost o perioadă de învățare serioasă, cu profesori talentați, iar participarea la programul Liderii Mileniului Trei a avut un impact semnificativ în dezvoltarea mea ulterioară.

Stanford
Am plecat la Universitatea Stanford înarmat cu ambiție și dorința de a îndeplini o „misiune” personală: să demonstrez că un român poate fi cel mai bun. Mi-am ales specializarea în politicile comparate, concentrându-mă asupra studiului democrației. Aceasta a fost o modalitate de a înțelege unde a greșit România și de ce speranțele Revoluției s-au năruit atât de rapid. Teza mea de specialitate, intitulată „De la speranță la deziluzie”, a pus accentul pe corupția generalizată ca sursă a problemelor fundamentale ale țării. Am absolvit cu onoruri, obținând titlul Phi Beta Kappa și specializările în Politici Comparative (Honors), Economie și Sociologie (minors). Printre profesorii mei s-au numărat personalități precum Larry Diamond, Patrick Chamorel & Adrienne Jamieson, Donna Hunter, Doug McAdam, Mark Granovetter, William Dement, Stephen Krasner, Gerhard Casper și alții. Mândria mea a fost că am fost singurul român în promoția mea și am absolvit printre primii.

Harvard & Harvard
Pe baza rezultatelor de la Stanford și a dosarului de admitere, inclusiv examene și interviuri, am fost admis ca dublu masterand la Harvard Business School (MBA) și la Harvard Kennedy School of Government (HKS). Am fost onorat să fac parte din prima promoție a programului integrat de masterate la Harvard Business School și Harvard Kennedy School, alături de alți 21 de studenți. Am fost singurul român, unul dintre cei trei studenți internaționali și de departe cel mai tânăr membru al promoției 2011. La Harvard am colaborat cu mai mulți profesori de renume, inclusiv Steve Jarding, David Gergen (ca asistent), Joseph L. Bower, John Donahue, Mark Moore, Amb. Nicholas Burns, Ernest May, Dan Levy, Teresa Amabile, Boris Groysberg, Michael Wheeler, Tim McCarthy, Jose A. Gomez-Ibanez ș.a.

În plan profesional
am lucrat ani de zile pe proiecte de dezvoltare în sectorul privat și la Banca Mondială, ca expert în dezvoltare regională și urbană.
Am efectuat stagii de practică la Organizația Națiunilor Unite în Geneva, la National Endowment for Democracy în Washington și la Institutul Freeman Spogli de la Stanford. Ca expert al Băncii Mondiale, am condus proiecte de dezvoltare în Europa de Est și în România. Am fost în misiuni de lucru în peste 300 de localități din țară și am reușit să mișcăm din loc miliarde de euro în investiții finanțate din fonduri europene și de la buget, mai ales în zona de infrastructură regională și urbană.
Am rămas mereu cu gândul acasă, chiar și departe de țară. În 2009 am pus bazele Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), care a devenit cea mai mare organizație românească la nivel global. Prin LSRS am sprijinit câteva mii de tineri români să aibă șansa unei educații de top peste hotare. Pe unii dintre ei am reușit să-i convingem să revină acasă. În 2011 am fondat Fundația CAESAR, un institut de cercetare pentru dezvoltarea României. Am adus împreună experți de renume și-am venit cu soluții pentru ceea ce am numit România în 3D: România demnă, dezvoltată, democratică.
După 12 ani de studiu și muncă peste hotare, la început de 2016 mi-am îndeplinit visul: am revenit acasă în România.
Alături de oamenii care au pus umărul în LSRS și CAESAR, am decis să pornim un proiect civic și politic. La final de ianuarie 2016, am lansat un nou partid – PACT: Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor. Ne-am asumat de la bun început patru valori: Profesionalismul, Acțiunea, Comunitatea și Transparența. În decembrie 2016, am candidat la alegerile parlamentare ca independent în județul Neamț, la Camera Deputaților. A fost cel mai bun scor al unui independent, la nivel național. Am construit PACT timp de patru ani de zile, cu răbdare și încredere. Proiect cu proiect, localitate cu localitate. Pentru România #pebune pe care ne-o dorim cu toții. Mai multe despre inițiativele PACT se regăsesc aici, iar programul nostru politic este aici.
În 2019, am decis să facem echipă cu cel mai important proiect politic al României moderne: Partidul Național Liberal. Ne-au unit valorile autentice de dreapta, visul unei Românii în 3D (democratice, dezvoltate și demne) și modelele de #administrațieliberală pe care dorim să le extindem în întreaga țară. Am explicat aici pe larg de ce am ales PNL. În plan personal, a fost o întoarcere la prima dragoste: în liceu, la 16 ani, am mers la sediul PNL Sector 1 și m-am înscris împreună cu un prieten bun în partid.
E mult? E puțin? Să judece alții.
