Paginile acestei cărți sunt rodul unor anevoioase căutări, găsiri și regăsiri de sens și de speranță. Am pornit la drum având conștiința că aparținem unei generații privilegiate. Am trăit puțini ani sub regimul comunist, dar îndeajuns de mulți pentru a nu uita greutățile și ororile dictaturii ceaușiste. Ne-am format apoi în tranziția spre democrație și spre noua economie de piață, fiind totuși prea tineri pentru a ne implica direct în viața publică, însă îndeajuns de maturi pentru a începe să discernem între bine și rău; sau, mai precis, între ideea binelui de care s-au legat prin speranță părinții noștri acum un sfert de veac și perpetuarea unui rău politic insidios distribuit în nesfârșite deziluzii cotidiene. Acum iată-ne ajunși în momentul în care regăsirea speranței și oglindirea ei în act ne revin inevitabil nouă.
Dincolo de aspirația de a contribui la literatura de specialitate, această carte poartă în filigran un țel mult mai „apăsător” – acela de a răspunde unei întrebări istovitoare conceptual și greu de epuizat în plan narativ, și anume: pentru a nu mai greși în continuare, unde s-a greșit în parcursul democratic al României ultimilor 25 de ani? Este vorba, așadar, nu atât de un demers restaurator, cât de unul care asumă o finalitate și o opțiune transfiguratoare: această carte privește „înapoi” (spre anii 1990-2008; 2008-2014) mai ales în vederea decelării unui „înainte”.
Cartea prezintă astfel în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul care a reprezentat – în opinie personală –principalul obstacol în calea acestei evoluții: corupția politică. Ea propune totodată o serie de opțiuni pentru combaterea cu instrumente interne și externe a acestui fenomen nociv. Succesul de durată al unor astfel de măsuri va continua să depindă de două elemente fundamentale: curajul de a acționa al celor pregătiți să le susțină în spațiul public și capacitatea societății românești de a le asimila în circuitul său funcțional.
Referințe
„Este ascuns in fiecare secol din viața unui popor complexul de cugetări care formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg, scria Eminescu. Misiunea generației lui Sebastian Burduja, școlită în libertate, este să ofere României un nou ideal, iar această carte, temeinic documentată, este un bun punct de plecare asupra primului lucru ce trebuie îndreptat.”
„Sebastian Burduja a scris două enunțuri profetice, care mie mi-au dat fiori citindu-i cartea cuvânt cu cuvânt. Primul, la început, consfințind sec un diagnostic crunt pentru România post-1989: ruptura eșuată a României de trecutul său comunist. Și al doilea, către final, articulând cu gust amar morala unui răstimp aproape irosit pe calea noastră ca națiune, de la întuneric spre lumină: mai devreme sau mai târziu, în lipsa unor parteneri onești la nivelul factorilor de decizie, victoriile repurtate cu atâtea sacrificii pentru consolidarea democrației românești și combaterea corupției riscă să se transforme din efemere speranțe în certe deziluzii, ca de atâtea ori pe parcursul ultimului sfert de veac. Între speranța colosală a noului început și deziluziile halucinante – ale noastre, ca societate – stau serii de eșecuri și eșuări girate tâmp ori cinic prin incompetența și impostura letale ale unei clase politice pe care eu o acuz direct, cu subiect și predicat, că poartă la vârf și în adânc răspunderea de neeludat a situării României, acum, în coada Europei. În această cheie, proiectul de cercetare excepțional, semnat de Sebastian Burduja, oferă României noului val două elemente de mare forță: o radiografie științifică impecabilă a fenomenului corupției în România postcomunistă; și o declarație – impresionantă prin curaj și civism – că schimbarea este posibilă prin educație de secol XXI și prin leadership autentic.
Soluțiile propuse de autor în volumul de față își vor găsi în mod cert materializarea în România redefinită în punctul istoric de inflexiune 16 noiembrie 2014.”
„Lucrarea lui Sebastian Burduja este binevenită în peisajul scrierilor românești despre corupție și anticorupție. Analiza din perspectiva instituțională, sistemică, de la nivelul elitelor, conduce la concluzia că decidenții noștri nu prea știau cum sau nu prea voiau să se lupte cu problema corupției, dar presiunile Uniunii Europene i-au obligat să-și pună mintea la contribuție. Din fericire, decidenții români s-au bucurat și de sprijinul, respectiv presiunea, organizațiilor societății civile, așa încât rezultatele instituționale sunt mult mai bune decât dacă astfel de presiuni n-ar fi existat vreodată. Eu, însă, privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă, am o altă abordare asupra subiectului: de la nivelul cetățeanului, încă nu se vede, nu se simte un rezultat concret (…). Așadar, cetățeanul de rând e foarte probabil să fie încă deziluzionat, poate chiar va mai fi încă niște ani de-acum încolo, însă noi, experții, activiștii, analiștii suntem încrezători că sistemul instituțional dă rezultate, iar ele vor începe să se vadă și în buzunarul cetățeanului, în nivelul său de trai.
Din aceste motive, eu aleg să văd mai degrabă speranța care transpare din lucrarea lui Sebastian Burduja și o recomand tuturor celor interesați de evoluția binomului corupție-anticorupție în ultimii 25 de ani.”
„Lucrarea lui Sebastian Burduja e un proiect ambițios: își propune să aducă, pe fundamentele științei politice, un răspuns la o întrebare pe care mediul academic în România se străduiește, de asemenea, să o dezlege (și are, de aceea, potențialul unei contribuții substanțiale la aceste eforturi). Ce șanse poate avea generația născută în preajma lui 1989 sau imediat după de a sparge cercul vicios al unei societăți funcționând pe o dublă paradigmă: pe de o parte, regimul democratic, clamat și asumat formal de întreaga clasă politică postcomunistă, iar pe de altă parte, articularea cotidiană, tacită, a unui sistem premodern de distribuire si menținere a puterii politice, întemeiat pe venalitatea funcțiilor, pe corupție și rețele de patronaj? Unde s-a greșit în cei 25 de ani de la căderea oficială a regimului comunist, în gestionarea puterii și în controlul acesteia? Autorul sugerează un posibil răspuns, trecut prin filtrul propriei cercetări și al argumentelor științifice – integrarea europeană a impus, măcar la primul nivel al moravurilor instituționale, o disciplină formală, care ar putea sfârși prin impunerea sa în practicile administrației cotidiene. Nu este vorba numai de o presiune la nivel oficial, ci mai ales de aceea, mai puțin vizibilă, dar cu atât mai eficientă, a demersurilor informale și difuze exercitate de Uniunea Europeană mai cu seamă în perioada de pre-aderare.
Rămâne de văzut în ce măsura se poate însă conta pe establishment-ul politic românesc pentru ducerea la bun sfârșit a acestei acțiuni: spectacolul public al zilelor noastre e o necontenită reamintire a rătăcirii prin ezitanta și fragila democrație românească.”
„Este o carte ce trebuia scrisă! Este fundamentată științific și scrisă cu emoție. Este o carte pentru toți cei ce au curajul de a visa si forța de a acționa, pentru toți cei care exprimă în vorbe și vibrează in adâncul sufletului punându-si întrebarea «Ce fel de Românie vrem?». Eu simt optimismul cărții, nu doar prin prisma generației autorului, dar mai ales prin firele profunde de încredere că suntem pe un drum definitiv bun.
Este un manifest, o angajare a unei generații tinere, acum la maturitate, conștientă că are forța să inspire și libertatea de a acționa. Acum!”
„Lucrarea tânărului Sebastian Burduja – absolvent al Universităţii Stanford – reprezintă o necesară completare a literaturii de specialitate pe tema corupţiei în România postcomunistă. Bazat pe un aparat teoretic solid şi de actualitate, studiul prezintă în detaliu relaţia dintre procesul de democratizare şi cel al luptei anticorupţie, luând în considerare o serie de factori precum moştenirea trecutului apropiat, tumultuosul context politic intern, cultura politică a elitelor locale şi influenţa unor organisme şi instituţii internaţionale. Pe lângă date statistice ori de sondaj referitoare la percepţii şi evaluări asupra fenomenului autohton al corupţiei, studiul se bazează şi pe date calitative provenind din 60 de interviuri individuale în profunzime, realizate de autor cu politicieni, funcţionari publici (inclusiv foşti procurori), oameni de afaceri, reprezentanţi ai mass-media şi activişti ai unor ONG-uri.
Am convingerea că lucrarea va constitui o resursă bibliografică importantă pentru toţi cei interesaţi de fenomenul corupţiei în România anilor 1990-2008 (studenţi, experţi, politicieni, jurnalişti sau publicul larg).”
„Bunul renume al mediului de afaceri românesc este principala victimă a corupției. În prezent, mai mult ca niciodată, firmele românești realizează că ele sunt cele care suportă costurile lipsei de integritate a câtorva și, în consecință, ele sunt cele care trebuie sa preia inițiativa luptei anticorupție.
În acest spirit, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a propus un cod de conduită opțional care atrage atenția asupra necesității „unei etici de afaceri bazate pe încredere, principii morale, integritate, respectul partenerilor si toleranță zero la corupție”.
Mergând mai departe în această direcție și pe baza cunoștințelor și experienței dobândite lucrând în instituții de mare prestigiu internațional, Sebastian Burduja propune o soluție pragmatică: constituirea unei coaliții de certificare în materie de integritate, pornită de jos în sus de firmele românești, ca rezultat al unui efort organic de transformare a mediului de afaceri.
Credem că aceasta trebuie să fie prioritatea organizațiilor reprezentând oamenii de afaceri români și străini care acționează în România. În acest sens, AOAR se declară gata să analizeze modalitățile concrete de implementare a soluțiilor expuse în cartea Între speranță și deziluzie.”
„A defini volumul lui Sebastian Burduja drept un compendiu al anticorupției românești ar fi cu totul reducționist, simplificator. Prin surse (referințe maximale ale domeniului), prin montajul academic al ideilor, prin scriitura și dublul atac sincronic și diacronic al fenomenului, prin consistență, acest studiu complex se apropie mai degrabă de ideea de tratat.
Viziunea cu totul specială este consolidată de poziția privilegiată cultural a autorului: el compune vectorii demersului într-un permanent periplu între sursa cunoașterii (Washington) și sursa fenomenului studiat (București). Din această întrepătrundere, amplificată de forța minții autorului, rezultă și caracterul original – utilitatea practică a lucrării. Fiindcă, dincolo de inventarul problemelor și instituțiilor, Sebastian Burduja propune soluții pentru eradicarea corupției, devenind un lansator de idei practice și de metodologii de aplicare.
Trăitor în mainstream-ul global al ideilor, sondor meticulos al interstițiilor și subtilităților, Sebastian Burduja propune și transpune designul unei noi epoci, grefată pe un nou tip de conștiință. Între speranță și deziluzie, Sebastian Burduja alege calea acțiunii întărite de cunoaștere. Un indiciu serios că nici personajul și nici lucrarea sa nu vor face casă bună cu anonimatul.”
„Sebastian Burduja aduce în dezbatere o constatare pe cât de incomodă, pe atât de importantă: România va fi o democraţie autentică şi robustă numai atunci când se va baza cu precădere pe factori endogeni în efortul de reducere a corupţiei. Lucrarea sa este o incursiune lucidă şi curajoasă în istoria post-decembristă a ţării, cu observaţii extrem de bine documentate despre rolul şi impactul presiunilor Uniunii Europene în încercările de combatere a fenomenului, despre evoluţia instituţiilor democratice, a justiţiei, a presei şi a societăţii civile din perspectiva consolidării unui cadru anticorupţie viabil. Mai mult, prin tratarea situaţiei din România în context regional şi internaţional, volumul oferă şi un cadru teoretic, care va constitui cu siguranţă o referinţă în demersuri similare viitoare.
Însă poate cea mai importantă contribuţie este invitaţia pe care o lansează către mediul privat de a-şi coaliza resursele în combaterea corupţiei pe partea de ofertă, ca parte a unui plan multidimensional, menit să combată eroziunea încrederii şi, în consecinţă, să prevină slăbirea democraţiei.”
„Sebastian Ioan Burduja este un profesionist foarte competent, care asociază instrucția academică americană de vârf, ultra-rațională și comprehensivă, cu rara clarviziune emoțională, empatică pentru traseul agravat al evoluției României. Profesionistul și învățatul au de-a face și cu militantul civic în această operațiune, deloc subminată, ci întărită, de un fel de „silver line” al patriotismului înnoit.
Sebastian Burduja este mesagerul autorizat, oricât de necunoscut încă, al unei lumi noi, crescută pe vechile dureri ale catastrofelor tranziției românești, pe care le scanează, de aproape, de departe, le demontează și respinge, ca sa nu se mai repete.
Cartea sa va fi percepută, sunt sigur, ca mesajul ultimativ aruncat în sticla unui gest de despărțire revoltată, dar, implicit, și de regăsire dorită, departe, în marea neagră a crizelor de creștere ale României democrate. Când va fi descoperit, la sfârșitul lecturii, acest comunicat doct, complet și aproape disperat va fi considerat, sunt sigur, de congeneri, părinți, administratori, justițiari, politicieni și cetățeni, tineri și vârstnici ca pe o soluție salvatoare valabilă în patria veșnic fără pereche a fiilor ei acum învrăjbiți.”
„O carte extrem de necesară, cu totul remarcabilă prin claritate conceptuală, rigoare metodologică, perspectiva istorică bine conturată și, ceea ce mi se pare esențial, inteligența morală. Este, după știința mea, cea mai pătrunzătoare și coerentă discuție a factorilor endogeni și exogeni care au influențat și vor continua să influențeze variațiile corupției în Romania.
O recomand cât pot de călduros politicienilor, jurnaliștilor, oamenilor legii, studenților și profesorilor. Eu unul am ieșit îmbogățit citind această carte.”
Referințe
„Este ascuns in fiecare secol din viața unui popor complexul de cugetări care formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg, scria Eminescu. Misiunea generației lui Sebastian Burduja, școlită în libertate, este să ofere României un nou ideal, iar această carte, temeinic documentată, este un bun punct de plecare asupra primului lucru ce trebuie îndreptat.”
„Sebastian Burduja a scris două enunțuri profetice, care mie mi-au dat fiori citindu-i cartea cuvânt cu cuvânt. Primul, la început, consfințind sec un diagnostic crunt pentru România post-1989: ruptura eșuată a României de trecutul său comunist. Și al doilea, către final, articulând cu gust amar morala unui răstimp aproape irosit pe calea noastră ca națiune, de la întuneric spre lumină: mai devreme sau mai târziu, în lipsa unor parteneri onești la nivelul factorilor de decizie, victoriile repurtate cu atâtea sacrificii pentru consolidarea democrației românești și combaterea corupției riscă să se transforme din efemere speranțe în certe deziluzii, ca de atâtea ori pe parcursul ultimului sfert de veac. Între speranța colosală a noului început și deziluziile halucinante – ale noastre, ca societate – stau serii de eșecuri și eșuări girate tâmp ori cinic prin incompetența și impostura letale ale unei clase politice pe care eu o acuz direct, cu subiect și predicat, că poartă la vârf și în adânc răspunderea de neeludat a situării României, acum, în coada Europei. În această cheie, proiectul de cercetare excepțional, semnat de Sebastian Burduja, oferă României noului val două elemente de mare forță: o radiografie științifică impecabilă a fenomenului corupției în România postcomunistă; și o declarație – impresionantă prin curaj și civism – că schimbarea este posibilă prin educație de secol XXI și prin leadership autentic.
Soluțiile propuse de autor în volumul de față își vor găsi în mod cert materializarea în România redefinită în punctul istoric de inflexiune 16 noiembrie 2014.”
„Lucrarea lui Sebastian Burduja este binevenită în peisajul scrierilor românești despre corupție și anticorupție. Analiza din perspectiva instituțională, sistemică, de la nivelul elitelor, conduce la concluzia că decidenții noștri nu prea știau cum sau nu prea voiau să se lupte cu problema corupției, dar presiunile Uniunii Europene i-au obligat să-și pună mintea la contribuție. Din fericire, decidenții români s-au bucurat și de sprijinul, respectiv presiunea, organizațiilor societății civile, așa încât rezultatele instituționale sunt mult mai bune decât dacă astfel de presiuni n-ar fi existat vreodată. Eu, însă, privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă, am o altă abordare asupra subiectului: de la nivelul cetățeanului, încă nu se vede, nu se simte un rezultat concret (…). Așadar, cetățeanul de rând e foarte probabil să fie încă deziluzionat, poate chiar va mai fi încă niște ani de-acum încolo, însă noi, experții, activiștii, analiștii suntem încrezători că sistemul instituțional dă rezultate, iar ele vor începe să se vadă și în buzunarul cetățeanului, în nivelul său de trai.
Din aceste motive, eu aleg să văd mai degrabă speranța care transpare din lucrarea lui Sebastian Burduja și o recomand tuturor celor interesați de evoluția binomului corupție-anticorupție în ultimii 25 de ani.”
„Lucrarea lui Sebastian Burduja e un proiect ambițios: își propune să aducă, pe fundamentele științei politice, un răspuns la o întrebare pe care mediul academic în România se străduiește, de asemenea, să o dezlege (și are, de aceea, potențialul unei contribuții substanțiale la aceste eforturi). Ce șanse poate avea generația născută în preajma lui 1989 sau imediat după de a sparge cercul vicios al unei societăți funcționând pe o dublă paradigmă: pe de o parte, regimul democratic, clamat și asumat formal de întreaga clasă politică postcomunistă, iar pe de altă parte, articularea cotidiană, tacită, a unui sistem premodern de distribuire si menținere a puterii politice, întemeiat pe venalitatea funcțiilor, pe corupție și rețele de patronaj? Unde s-a greșit în cei 25 de ani de la căderea oficială a regimului comunist, în gestionarea puterii și în controlul acesteia? Autorul sugerează un posibil răspuns, trecut prin filtrul propriei cercetări și al argumentelor științifice – integrarea europeană a impus, măcar la primul nivel al moravurilor instituționale, o disciplină formală, care ar putea sfârși prin impunerea sa în practicile administrației cotidiene. Nu este vorba numai de o presiune la nivel oficial, ci mai ales de aceea, mai puțin vizibilă, dar cu atât mai eficientă, a demersurilor informale și difuze exercitate de Uniunea Europeană mai cu seamă în perioada de pre-aderare.
Rămâne de văzut în ce măsura se poate însă conta pe establishment-ul politic românesc pentru ducerea la bun sfârșit a acestei acțiuni: spectacolul public al zilelor noastre e o necontenită reamintire a rătăcirii prin ezitanta și fragila democrație românească.”
„Este o carte ce trebuia scrisă! Este fundamentată științific și scrisă cu emoție. Este o carte pentru toți cei ce au curajul de a visa si forța de a acționa, pentru toți cei care exprimă în vorbe și vibrează in adâncul sufletului punându-si întrebarea «Ce fel de Românie vrem?». Eu simt optimismul cărții, nu doar prin prisma generației autorului, dar mai ales prin firele profunde de încredere că suntem pe un drum definitiv bun.
Este un manifest, o angajare a unei generații tinere, acum la maturitate, conștientă că are forța să inspire și libertatea de a acționa. Acum!”
„Lucrarea tânărului Sebastian Burduja – absolvent al Universităţii Stanford – reprezintă o necesară completare a literaturii de specialitate pe tema corupţiei în România postcomunistă. Bazat pe un aparat teoretic solid şi de actualitate, studiul prezintă în detaliu relaţia dintre procesul de democratizare şi cel al luptei anticorupţie, luând în considerare o serie de factori precum moştenirea trecutului apropiat, tumultuosul context politic intern, cultura politică a elitelor locale şi influenţa unor organisme şi instituţii internaţionale. Pe lângă date statistice ori de sondaj referitoare la percepţii şi evaluări asupra fenomenului autohton al corupţiei, studiul se bazează şi pe date calitative provenind din 60 de interviuri individuale în profunzime, realizate de autor cu politicieni, funcţionari publici (inclusiv foşti procurori), oameni de afaceri, reprezentanţi ai mass-media şi activişti ai unor ONG-uri.
Am convingerea că lucrarea va constitui o resursă bibliografică importantă pentru toţi cei interesaţi de fenomenul corupţiei în România anilor 1990-2008 (studenţi, experţi, politicieni, jurnalişti sau publicul larg).”
„Bunul renume al mediului de afaceri românesc este principala victimă a corupției. În prezent, mai mult ca niciodată, firmele românești realizează că ele sunt cele care suportă costurile lipsei de integritate a câtorva și, în consecință, ele sunt cele care trebuie sa preia inițiativa luptei anticorupție.
În acest spirit, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a propus un cod de conduită opțional care atrage atenția asupra necesității „unei etici de afaceri bazate pe încredere, principii morale, integritate, respectul partenerilor si toleranță zero la corupție”.
Mergând mai departe în această direcție și pe baza cunoștințelor și experienței dobândite lucrând în instituții de mare prestigiu internațional, Sebastian Burduja propune o soluție pragmatică: constituirea unei coaliții de certificare în materie de integritate, pornită de jos în sus de firmele românești, ca rezultat al unui efort organic de transformare a mediului de afaceri.
Credem că aceasta trebuie să fie prioritatea organizațiilor reprezentând oamenii de afaceri români și străini care acționează în România. În acest sens, AOAR se declară gata să analizeze modalitățile concrete de implementare a soluțiilor expuse în cartea Între speranță și deziluzie.”
„A defini volumul lui Sebastian Burduja drept un compendiu al anticorupției românești ar fi cu totul reducționist, simplificator. Prin surse (referințe maximale ale domeniului), prin montajul academic al ideilor, prin scriitura și dublul atac sincronic și diacronic al fenomenului, prin consistență, acest studiu complex se apropie mai degrabă de ideea de tratat.
Viziunea cu totul specială este consolidată de poziția privilegiată cultural a autorului: el compune vectorii demersului într-un permanent periplu între sursa cunoașterii (Washington) și sursa fenomenului studiat (București). Din această întrepătrundere, amplificată de forța minții autorului, rezultă și caracterul original – utilitatea practică a lucrării. Fiindcă, dincolo de inventarul problemelor și instituțiilor, Sebastian Burduja propune soluții pentru eradicarea corupției, devenind un lansator de idei practice și de metodologii de aplicare.
Trăitor în mainstream-ul global al ideilor, sondor meticulos al interstițiilor și subtilităților, Sebastian Burduja propune și transpune designul unei noi epoci, grefată pe un nou tip de conștiință. Între speranță și deziluzie, Sebastian Burduja alege calea acțiunii întărite de cunoaștere. Un indiciu serios că nici personajul și nici lucrarea sa nu vor face casă bună cu anonimatul.”
„Sebastian Burduja aduce în dezbatere o constatare pe cât de incomodă, pe atât de importantă: România va fi o democraţie autentică şi robustă numai atunci când se va baza cu precădere pe factori endogeni în efortul de reducere a corupţiei. Lucrarea sa este o incursiune lucidă şi curajoasă în istoria post-decembristă a ţării, cu observaţii extrem de bine documentate despre rolul şi impactul presiunilor Uniunii Europene în încercările de combatere a fenomenului, despre evoluţia instituţiilor democratice, a justiţiei, a presei şi a societăţii civile din perspectiva consolidării unui cadru anticorupţie viabil. Mai mult, prin tratarea situaţiei din România în context regional şi internaţional, volumul oferă şi un cadru teoretic, care va constitui cu siguranţă o referinţă în demersuri similare viitoare.
Însă poate cea mai importantă contribuţie este invitaţia pe care o lansează către mediul privat de a-şi coaliza resursele în combaterea corupţiei pe partea de ofertă, ca parte a unui plan multidimensional, menit să combată eroziunea încrederii şi, în consecinţă, să prevină slăbirea democraţiei.”
„Sebastian Ioan Burduja este un profesionist foarte competent, care asociază instrucția academică americană de vârf, ultra-rațională și comprehensivă, cu rara clarviziune emoțională, empatică pentru traseul agravat al evoluției României. Profesionistul și învățatul au de-a face și cu militantul civic în această operațiune, deloc subminată, ci întărită, de un fel de „silver line” al patriotismului înnoit.
Sebastian Burduja este mesagerul autorizat, oricât de necunoscut încă, al unei lumi noi, crescută pe vechile dureri ale catastrofelor tranziției românești, pe care le scanează, de aproape, de departe, le demontează și respinge, ca sa nu se mai repete.
Cartea sa va fi percepută, sunt sigur, ca mesajul ultimativ aruncat în sticla unui gest de despărțire revoltată, dar, implicit, și de regăsire dorită, departe, în marea neagră a crizelor de creștere ale României democrate. Când va fi descoperit, la sfârșitul lecturii, acest comunicat doct, complet și aproape disperat va fi considerat, sunt sigur, de congeneri, părinți, administratori, justițiari, politicieni și cetățeni, tineri și vârstnici ca pe o soluție salvatoare valabilă în patria veșnic fără pereche a fiilor ei acum învrăjbiți.”
„O carte extrem de necesară, cu totul remarcabilă prin claritate conceptuală, rigoare metodologică, perspectiva istorică bine conturată și, ceea ce mi se pare esențial, inteligența morală. Este, după știința mea, cea mai pătrunzătoare și coerentă discuție a factorilor endogeni și exogeni care au influențat și vor continua să influențeze variațiile corupției în Romania.
O recomand cât pot de călduros politicienilor, jurnaliștilor, oamenilor legii, studenților și profesorilor. Eu unul am ieșit îmbogățit citind această carte.”