Jurnal de lângă oameni (4)
O nouă săptămână, o nouă victorie. Imensă. A voastră, a celor care ați ales implicarea şi nu v-ați resemnat. Cu circa 7000 de semnături de susținere dintr-un necesar de 4700, mi-am depus candidatura la alegerile parlamentare ca independent pentru Camera Deputaților, alături de colegul meu, Andrei Carabelea, independent pentru Senat. Ambele candidaturi au fost admise.
Cum să le mulțumesc îndeajuns miilor de nemțeni care au decis în număr atât de mare să lupte în continuare, învingându-și resemnarea și greața acumulate în 27 de ani de deziluzii? Ce aș putea să le spun? Cuvintele nu-s suficiente. Nu pot să spun decât că nu-i vom dezamăgi, iar timpul – aliatul nostru de încredere – va demonstra că de data asta va fi altfel. Că România pe bune chiar merită o șansă. Și vom reuși fără doar și poate, ca și până acum, pentru că suntem #impreuna.
Pentru că toată această luptă nu este nicio clipă despre Sebastian Burduja sau despre Andrei Carabelea. Este despre fiecare dintre noi, cetățeni ai acestei țări. Și despre o întrebare pe care trebuie să ne-o punem în fiecare zi: luptăm sau ne predăm? Dacă ne predăm, le facem jocurile celor care-și bat joc de noi de 27 de ani. Dacă luptăm, mai avem o șansă. Nicolae Steinhardt spunea: „Biruința nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta.”
În tot acest drum, fiecare victorie – de etapă – este meritul vostru, dragi nemțeni implicați. Meritul celor care au adus zilnic liste de semnături la sediul nostru, sute de semnături strânse pe bune. Este meritul colegilor din întreaga țară care vin la sfârșitul săptămânii la Neamţ, pentru a ne da o mână de ajutor. 
Este meritul miilor de nemțeni care aleg să se oprească din drumul lor, din ziua lor adesea înnorată (la propriu și la figurat), să îndure câteva clipe de frig pentru a se încălzi în lumina unei speranțe noi: da, România poate fi și pe bune, România poate fi și fără impostură și fără corupție, România poate fi a noastră și nu a lor.
Pe tot parcursul săptămânii trecute am fost în stradă, ca și până acum. Mai ales la Târgu Neamţ, Roman şi Piatra Neamţ. Dintre toate aceste întâlniri, una îmi va rămâne în suflet pentru totdeauna. Chiar în seara în care mi-am depus dosarul de candidatură, am cunoscut un nemțean extraordinar la Kilometrul Zero din Piatra Neamț – un loc extraordinar, care respiră autenticitate, impregnat cu melodiile marilor noștri monștri sacri: Dinu Olărașu, poet şi cantautor.
Un Om care ne-a încântat de atâtea ori viața, autor al unora dintre cele mai cunoscute și profunde versuri de melodii românești. Cadoul, o carte de buzunar, unul dintre volumele sale de poezii – Prund. Mi-a spus: „Dă-ţi jos sacoul, închide ochii, deschide cartea şi alege stânga sau dreapta.” Surprins, l-am ascultat. Am ales pagina din dreapta. Patru versuri şi un titlu:
Larg
O să sparg geamul ăsta
Numai să ajung la o piatră
O să-l sparg
La larg la larg la larg
Versuri care mi s-au întipărit în minte şi care au dat încă o dată sens luptei pe care o purtăm.
Un semn că avem o misiune şi locul nostru e aici, la Piatra și la Neamț, unde vom sparge geamul unei Românii acaparate de hoție și incompetență. Cu această piatră vom sparge acest sistem și punând piatră peste piatră vom face împreună România #pebune. Îi mulțumesc lui Dinu Olărașu pentru acest moment, pentru gestul său și pentru dedicația scrisă în volum. Cred că este începutul unei frumoase prietenii.
În fine, am încheiat săptămâna cu gândul la un alt nemțean, Adrian Rugină. La un an de la tragedia de la Colectiv, el va rămâne pentru totdeauna un Erou. Adrian Rugină şi-a pierdut viața în groaznicul incendiu încercând să-i salveze pe alţii, intrând în infern după ce reușise să scape teafăr. Adrian lucrase cu tatăl meu în 1996, alături de o echipă de tineri deosebiți. Tot pentru o Românie pe bune se luptau și ei. Un alt nemțean pierit la #colectiv a fost Costi Ignat, un baterist de geniu și un om de mare caracter, după cum mărturisesc toți prietenii săi. Să ne amintim cu toții că cele 64 de suflete care nu mai sunt cu noi nu au murit în zadar şi fiecare dintre noi trebuie să se implice pentru a schimba ceva în această Românie.