Proiect de țară: România în 3D
Astăzi și mâine are loc la București Forumul CAESAR, sub sintagma „România în 3D: România democratică, dezvoltată și demnă”. Tot astăzi a fost lansat volumul CAESAR RO3D (Editura Grafoart), o colecție idei și soluții inovatoare de dezvoltare semnate de 38 de experți emergenți și consacrați, cu un cuvânt introductiv remarcabil din partea domnului Ambasador Bogdan Aurescu (“Pledoarie pentru performanță: ești ceea ce faci”).
De ce acum
România este la răscruce. În plan intern, criza reprezentării este profundă, iar erodarea încrederii între cetățeni și “aleși” poate accentua curente extremiste pe fondul deziluziilor din ultimii 26 de ani. În plan extern, provocările și riscurile sunt fără precedent (amenințări teroriste, cyber crime, schimbări climatice, sărăcie extremă, marginalizare etc.), iar comunitatea globală este incapabilă să se coaguleze în jurul unor soluții pragmatice și de impact. România, din păcate, încă lipsește de la masa marilor decizii.
Pe acest fundal, calitatea dezbaterii publice din România n-a fost nicicând mai slabă. Se discută discuții, se povestesc povești, se vorbesc vorbe. Formele fără fond ne bântuie, la fel și orgoliile. Există o dezbinare și o îndârjire generale, fiecare revendicându-și paternitatea proiectelor proprii fără a avea deschiderea de a sprijni un set de soluții comune. Timpul însă nu mai are răbdare. Suntem în plin avânt al celei de-a patra revoluții industriale (industry 4.0), iar distanța României față de țările dezvoltate crește și — inclusiv prin prisma ritmului evoluțiilor tehnologice — riscă să nu mai poată fi vreodată recuperată. Altfel spus, nu avem opțiunea pașilor mici, avem doar opțiunea unui salt de dezvoltare.
Proiect de țară
În tot acest context complicat, deplângem de 8 ani de zile lipsa unui proiect de țară. Se încearcă tot felul de variante. Răspunsul pe care îl căutăm e de fapt simplu, dar nu simplist. Proiectul de țară este țara: România în 3D și atingerea nivelului mediei UE pentru toți indicatorii fundamentali de dezvoltare.
Mai întâi, ce înseamnă România în 3D? România democratică înseamnă instituții funcționale, stat de drept puternic, administrație performantă, e-guvernare și, cel mai important, implicarea activă a cetățenilor în procese decizionale publice. România dezvoltată implică o economie competitivă la nivel european și global, sustenabilă și generatoare de oportunități care să asigure un grad înalt de calitate a vieții. În fine, a treia dimensiune este și cea mai complexă:România demnă înseamnă în plan intern șanse egale pentru toți cetățenii, iar în plan extern înseamnă România cu fruntea sus, partener egal și vector de influență în UE și NATO (am mai putea adăuga și un al patrulea D – România durabilă – dar în ultimă instanță nu putem discute despre o dezvoltare reală fără elementul de durabilitate).
La Forumul CAESAR se reunesc 12 grupuri de expertiză: Administrație publică; Antreprenoriat și tehnologia informației; Cultură; Dezvoltare urbană și regională; Economie și finanțe — inclusiv agricultură, industrie, comerț, turism; Educație, tineret și sport; Energie și mediu; Justiție și afaceri interne; Lucrări publice și transporturi; Muncă, protecție socială și incluziune; Relații internaționale și securitate națională; Sănătate.
Fiecare dintre aceste domenii se poate încadra cu ușurință în modelul tridimensional prezentat mai sus, iar rezultatul lucrărilor se va concretiza în Programul România în 3D, care va fi pus în dezbatere publică la începutul anului viitor. Scopul este de a identifica 3-5 priorități majore pentru fiecare domeniu, cu soluții concrete de politici publice, schimbări legislative și instituționale necesare etc. Așadar, ne dorim un program de politici publice la cheie. Va fi de urmărit reacția decidenților din mediul public și nu numai.
În paralel, unul dintre obiectivele majore ale Forumului CAESAR din aceste zile este definirea unui set de indicatori de progres SMART (specifici, masurabili, abordabili, realiști și încadrabili în timp). Un astfel de tablou de bord național poate și trebuie adoptat prin consens, fără patimi ideologice si ulterior monitorizat atent nu doar de către societatea civilă dar, printr-o comunicare eficientă, de către toți cetățenii. Astfel performanța celor care vor să ne reprezinte va putea fi evaluată obiectiv, pe baza unor ținte clare.
Fără a credita ideea că nimic bun nu s-a întâmplat în România în ultimii 26 de ani, nici nu ar fi corect să ne păcălim că suntem un nou “tigru” al Europei sau al lumii. O analiză axată doar pe datele privitoare la Produsul Intern Brut este mioapă și naivă. Ajung câteva exemple privitoare la decalajul actual dintre performanța României și media zonei Euro (conform ultimelor date disponibile): PIB pe cap de locuitor – România este la un sfert din media din zona Euro; exporturi de înaltă tehnologie (ca % din exporturile de bunuri) – suntem la o treime; cheltuieli de la buget cu cercetarea și dezvoltarea (ca pondere din PIB) – suntem la mai putin de un sfert (0,5% față de 2,1%); rata mortalității infantile – la noi este de trei ori mai mare; rata mortalității materne – la noi este de cinci ori mai mare; proporția locurilor din Parlament ocupate de femei – la noi este la jumătate (13,5% față de 27%); etc. Evident, lista poate continua, iar indicatorii trebuie aleși cu grijă.
Iată deci provocarea: poate România atinge media UE pentru indicatorii fundamentali de dezvoltare într-o generație? Adică, tot în 3D…în 3Decenii.
Nimic nu se poate fără unitate.
Vestea bună este că România nu doar merită mai mult, dar chiar poate mai mult. Există destui lideri autentici – competenți, integri și dornici să lupte pentru comunitate – în mediul privat, în societatea civilă și da, inclusiv în mediul public. Totul este să așezăm oamenii potriviți la locul potrivit.
Și mai există o condiție sine qua non: unitatea. Iar unitatea se bazează pe recăpătarea încrederii în noi înșine și în ceilalți. Cum? Poate ar trebui să privim din când în când înapoi ca să găsim puterea de a merge înainte. Măcar astăzi s-ar cuvine să ne aducem aminte:
“La capătul străzii ne aşteptau un TAB şi trei rânduri de soldaţi. Era clar că nu vom putea trece de ei. Ne-a spus comandantul lor să mergem acasă şi oamenii au spus: «Suntem fraţii voştri, de ce faceţi asta?». Ne-am prins de braţe şi am început să cântăm «Deşteaptă-te, române» şi ne-am îndreptat spre ei. Şi atunci au început să tragă”. Acum 26 de ani, pe 17 decembrie 1989, Corina Untilă avea 18 ani și a ales să meargă înainte pe Podul Decebal, împreună cu eroii Timișoarei acelei zile. A fost rănită grav, în prima zi însângerată a Revoluției Române (268 de răniți și 65 de morți).
S-a strigat atunci: “Si voi sunteți români!” — “Libertate!” — “Azi în Timișoara mâine în toată țara!” – “Victorie!” Unitatea lor de atunci ne-a asigurat până astăzi libertatea noastră de a gândi și de a acționa liber. Avem datoria de a nu uita vreodată, iar cea mai înaltă cinstire pentru jertfele de acum 26 de ani o putem da prin fapte. Putem fi uniți? Putem să ne așezăm cu toții la aceeași masă? Putem să ne concentrăm pe temele care nu unesc și nu pe cele care ne dezbină? Noi credem că România poate și România merită.
Avem convingerea că Forumul CAESAR este doar un pas – alături de mulți alții – în direcția bună. Vă invităm să construim împreună România în 3D în zilele și anii decisivi ce vor urma.