Rezultate
Societatea românească de astăzi e bolnavă de ceea ce am numit maladia scepticismului cronic. Nu mai credem în nimeni și în nimic. Mai ales când e vorba de politică. Și pe bună dreptate, dacă ne uităm la ultimele decenii.
De aceea mi se pare corect să prezint mai jos principalele mele rezultate din ultimii ani, în plan profesional, politic, academic și în societatea civilă. Nu știu dacă e mult sau puțin. Să judece alții. Ceea ce știu este că ceva rămâne în urmă: de la proiectele educaționale pentru tinerii din țară și din străinătate la asistența tehnică acordată României pentru creșterea absorbției fondurilor europene. Îmi păstrez acest crez simplu: măsura unei vieți este dată de ceea ce faci pentru ceilalți.
Rezultate profesionale
Ministerul Energiei
2023-prezent
Prioritatea zero de la începutul mandatului a fost asigurarea finanțărilor pentru investiții în sectorul energetic, în special din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Atragerea investițiilor este vitală pentru asigurarea securității și independenței energetice a României și pentru un preț corect la factură. Este încă un pas în dezvoltarea unei economii bazate pe sustenabilitate, energie verde, regenerabilă și curată.
Am început lucrările în vederea finalizarii Centralei cu o putere instalată de 430 MW de la Iernut, un proiect strategic atât pentru ROMGAZ, cât și pentru România. În septembrie am mers în vizită pentru a vedea stadiul lucrărilor de la Iernut. Termocentrala Iernut beneficiază de o poziţionare strategică, fiind amplasată în centrul sistemului energetic naţional. Prin acest proiect se are în vedere acoperirea consumului naţional de electricitate prin acţionarea pe pieţele de energie electrică angro şi de echilibrare, asigurarea de servicii tehnologice pentru sistemul energetic naţional și eliminarea posibilelor blocaje în reţeaua din nord-vestul României.
În data de 14 septembrie compania Oil Terminal, din portofoliul Ministerului Energiei, a semnat un acord cu compania românească Iulius, pentru o investiție de peste 800 de milioane de euro, care va schimba fața Constanței. Pentru constănțeni și milioane de turiști din următorii ani este o veste excelentă. Proiectul va fi dezvoltat după conceptul de oraș în oraș iar aici oamenii vor avea acces la toate facilitățile de care au nevoie pentru un stil de viață urban sustenabil.
În 3 luni, am avut 3 întâlniri cu echipa Azomureș în care am susținut repornirea acestui combinat strategic pentru ţară. Prin redeschiderea Azomureș se va asigura o importantă sursă de furnizare a îngrăşămintelor pentru fermierii români.
Cu susținerea tuturor nivelurilor instituționale ale statului român, avem toate premisele de a fi martori în 2031-2032 la punerea în funcțiune a noilor capacități de la Cernavodă. Odată cu finanțarea celor 3 miliarde de dolari canadieni obținută pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, cel mai important proiect energetic al României, am primit și apreciere la scenă deschisă pentru România în Parlamentul Canadei.
O necesitate fundamentală a sistemului energetic național este realizarea capacităților de stocare și echilibrarea. În această privință, a fost adoptat Memorandumul cu tema „Adoptarea unor măsuri pentru realizarea obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești”.
Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Legea Offshore asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene din Marea Neagră. Prin gazele din Marea Neagră, proiectul Neptun Deep, România va fi în 2027 cel mai mare producător de gaze din UE.
O prioritate a Ministerului Energiei este dezvoltarea economică a Văii Jiului și a celorlalte regiuni din România în care termocentralele asigură mii de locuri de muncă. Complexul Energetic Valea Jiului, Complexul Energetic Oltenia și celelalte companii sunt în curs de adaptare la prezent, dorind să le asigurăm un viitor durabil. Aceste întreprinderi sunt vitale atât pentru securitatea energetică a țării, cât și pentru alte industrii. Am înființat Complexul Energetic Valea Jiului. Nu numai că am salvat o companie și peste 2000 de locuri de muncă în Vale, dar am reușit să creștem și producția de huilă cu peste 40% în doar câteva luni. Pentru prima dată după ani de zile, Termocentrala Paroșeni a funcționat fără întrerupere pentru 14 zile.
Asigurăm continuitatea activității CE Oltenia și un nou viitor pentru miile de angajați din Oltenia prin finanțări europene de peste 890 de milioane de euro în noi capacități de producere de energie. Vom pune în funcțiune parcuri fotovoltaice cu putere instalată 730 MW și centrale electrice pe gaz la Turceni- 475 MW și Ișalnița- 850 MW. Prin investițiile din Oltenia, valorificăm potențialul energetic românesc din Marea Neagră, unde se află zăcăminte importante de gaz. Astfel, investițiile de la Turceni- Ișalnița și proiectul Romgaz Neptun Deep aduc stabilitate sistemului energetic național și cresc gradul de independență energetică a României.
Pentru mai multe detalii, întregul meu raport de mandat la Ministerul Energiei poate fi consultat aici.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
2022-2023
În timpul mandatului la Ministerul cercetării, inovării și digitalizării, România s-a angajat ferm în transformarea digitală, adoptând inițiative ample pentru modernizarea infrastructurii guvernamentale și economice, în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri. Printre aceste inițiative se numără implementarea unui Cloud guvernamental, prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, care permite instituțiilor publice să comunice între ele, fără să mai pună cetățenii pe drumuri și fără să mai taie copaci pe vrafuri întregi de dosare cu șină. Asta înseamnă că nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghișee, nu vom mai depinde de replicile acide ale unor funcționari plictisiți care ne mai cer o copie după un act pe care statul, de fapt, îl are deja. Deci productivitate, dezvoltare, modernizare a României si, in general, cetățeni mai fericiți.
Pe plan legislativ, am susținut adoptarea unei legi pentru interoperabilitatea sistemelor informatice pentru eliminarea birocrației și pentru interzicerea antivirusului rusesc în instituțiile publice. Legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României (jalon 151 în PNRR), a fost, de asemenea, adoptată în plenul Senatului, for decizional. Prin aceasta s-au stabilit autoritățile competente în domeniul securității cibernetice.
De mulți ani, exista o situație incorectă: IT-iștii din sectorul public nu puteau beneficia de aceleași facilități fiscale precum cei din sectorul privat, deși au competențe similare și, în general, salarii mult mai mici. Mi-am propus încă de la începutul mandatului să reglăm această situație, care ține de echitate, dar înseamnă și o șansă în plus să atragem și să păstrăm resursa umană de calitate în sectorul public. La 11 ani de când facilitează efectuarea de plăți online pentru impozite, taxe și amenzi, lansarea aplicației Ghiseul.ro permite cetăţenilor români să se autentifice mai ușor, de pe telefonul mobil, folosind datele biometrice, fiind prima aplicaţie administrată de către o autoritate publică care include această funcționalitate. În plus, Cei aproape două milioane de români care merg anual la secția de poliție pentru a obține acest document au din 1 februarie posibilitatea de a îl accesa la câteva click-uri distanță, la orice oră, din confortul casei.
Am semnat contractul de finanțare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României în vederea implementării robotizării în administrația centrală, program finanțat 100% din PNRR. Cred, și am afirmat în numeroase ocazii, că un stat digitalizat este unul prietenos cu românii. Prin acest program creăm un mecanism de implementare pentru automatizarea proceselor în administrația publică, practic ne conectăm la viitor.
Așa cum am promis, am lansat noua aplicație ROeID, care permite fiecărui român să aibă identitate digitală. Aplicația este foarte ușor de folosit, iar în câteva minute puteți crea un set unic de credențiale (utilizator și parolă), pe care le veți putea folosi pentru a vă autentifica pe ghiseul.ro și, în perioada următoare, pe multe alte platforme digitale ale instituțiilor publice (spațiul privat ANAF, HUB-ul MAI etc.).
Pentru mai multe detalii, întregul meu raport de mandat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate fi consultat aici.
Ministerul Finanțelor Publice
2019-2020
Am fost numit Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice în decembrie 2019. Portofoliul meu a inclus: relații internaționale și europene; ajutor de stat; investiții publice; comunicare și relații cu publicul. Una dintre prioritățile mele majore este stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, lucru posibil inclusiv prin schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor Publice.
Începând cu noiembrie 2019, în baza schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014, au fost aprobate spre finanţare 23 proiecte de investiţii, în valoare totală de aproximativ 1.776,82 milioane lei, care au creat mii de noi locuri de muncă în toată țara. Aceste proiecte generează contribuții directe la dezvoltarea regională a României prin plata de taxe și impozite de 736,13 milioane lei. Câteva exemple din domeniile de activitate în care vor fi implementate aceste proiecte de investiții sunt: industria auto, industria aeronautică, industria alimentară şi producția de electrocasnice.
Un alt proiect important în care am fost implicat în Minister este conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la ANAF. În timp ce în trecut contribuabilii erau obligați și uneori chiar amendați pentru că nu achiziționaseră casele de marcat inteligente, statul român uitase prin sertare proiectul prin care trebuia să alinieze softul ANAF la cerințele de conectare electronică a datelor. În doar câteva luni am reușit să găsim un furnizor de soft, un set de servere pentru stocarea datelor, și am demarat rapid conectarea.
O altă direcție majoră pe care o coordonez se ocupă cu relațiile financiare internaționale și europene. Și aici am deblocat multe proiecte și a fost resetat cadrul de dialog cu partenerii internaționali. Astfel, împreună cu echipa de profesioniști din această direcție, am reușit restructurarea unor proiecte finanțate de instituțiile financiare internaționale pentru a răspunde necesităților generate de pandemia de COVID-19 în cele mai avantajoase condiții pentru România. De asemenea, am inițiat și promovat în regim de urgență modificări legislative necesare accesării mecanismelor de sprijin lansate la nivel european, așa cum este instrumentul SURE, unde România beneficiază de o alocare generoasă de peste 4 miliarde de euro.
RISE Consortium
2016-2019
În 2016 am avut ideea unei rețele globale de experiză românească: RISE Consortium. Un an mai târziu, a luat forma unei companii de consultanță, ca platforma globala de investitii care isi propune sa contribuie la dezvoltarea Romaniei: pe de o parte, prin servicii complete de consultanta, asistenta, analiza si suport pentru investitorii straini care vor sa investeasca in Romania si, pe de alta parte, pentru companiile locale care vor sa se extinda in strainatate.
Membrii consortiului sunt experți emergenți și consacrați, specializați în investiții private, stabiliti in tari precum SUA, China, Australia, Germania, Spania, Romania etc. Pe cei mai mulți dintre ei i-am cunoscut încă din 2009, când puneam bazele Ligii Studenților Români din Străinătate și ale Fundației CAESAR. Ideea RISE Consortium a fost simplă: să punem la treabă acest rezervor de excelență românească din întreaga lume sub forma unei rețele private care să poată genera dezvoltarea României prin investiții private.
RISE Consortium a demonstrat, într-un timp foarte scurt, un model de business viabil. A atras în România investiții străine strategice, cu locuri de muncă productive, și a sprijinit antreprenori români să își extindă portofoliul de clienți pe piața locală și internațională.
Banca Mondială
2012-2015
În 2012 am fost selectat de unitatea de dezvoltare socială din cadrul diviziei Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale. Am lucrat pentru mai bine de trei ani ca specialist în dezvoltare socială la sediul central de la Washington D.C., concentrându-mă pe proiecte de asistență tehnică, în special în România.
Am contribuit în calitate de co-coordonator de proiect sau expert în cadrul a peste 20 de proiecte de asistență tehnică. O parte dintre aceste proiecte au fost distinse cu premii speciale în cadrul Băncii Mondiale. În 2014, am susținut prezentarea „Reshaping the Economic Geography of Romania”, obținând premiul II în cadrul Shared Prosperity Days. Prezentarea este disponibilă în format video aici.
Principalele zone de expertiză: fonduri europene, dezvoltare regională, administrație publică, infrastructură.
Lista rapoartelor Băncii Mondiale la care am contribuit ca autor principal sau co-autor:
- BURDUJA, Sebastian I., Marcel IONESCU-HEROIU ș.a., Harmonization of Selection Criteria for Enhanced Coordination and Prioritization of EU and State-Funded Projects, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- BURDUJA, Sebastian I., Marcel IONESCU-HEROIU ș.a., Coordination of Strategies and Programs for EU and State-Funded Investments in Romania’s Infrastructure, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- IONESCU-HEROIU, Marcel, Sebastian BURDUJA, Marius CRISTEA ș.a., Investment Guide for Local Projects: Communal Roads and Social Infrastructure, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- IONESCU-HEROIU, Marcel, Sebastian BURDUJA, Marius CRISTEA ș.a., Investment Guide for Local Projects: Water and Wastewater Projects, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- IONESCU-HEROIU, Marcel, Sebastian BURDUJA, Marius CRISTEA ș.a., Investment Guide for County Roads, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- CZAPSKI, Radoslaw ș.a., Evaluation of the Portfolio of Regional Development Projects, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- CZAPSKI, Radoslaw ș.a., Efficient and Innovative Designs and Technologies for Public Infrastructure Investments in Romania, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- RACOVICEANU, Sorina Constanța ș.a. The integrated urban development strategy for the Ploiesti growth pole : 2014-2020, World Bank, 2015. Disponibil aici.
- MARTEAU, Jean-Francois, Marcel IONESCU-HEROIU, Sebastian BURDUJA ș.a., Improved Prioritization Criteria for PNDL Projects, World Bank, 2014. Disponibil aici.
- BURDUJA, Sebastian I., Marcel IONESCU-HEROIU ș.a., Identification of Project Selection Models for the Regional Operational Program 2014-2020, World Bank, 2014. Disponibil aici (raport principal) și aici (sinteză).
- BURDUJA, Sebastian I., Marcel IONESCU-HEROIU, Florian GAMAN ș.a., Romania’s Regional Operational Program 2.0: Managing Authority and Intermediate Bodies Collaboration and Communication, World Bank, 2013. Disponibil aici (raport complet) și aici (sinteză).
- BURDUJA, Sebastian I., Marcel IONESCU-HEROIU, Florian GAMAN ș.a., Romania’s Regional Operational Program 2.0: Facilitation of Proactive and Direct Support for Applicants and Beneficiaries, World Bank, 2013. Disponibil aici (raport complet) și aici (sinteză).
- IONESCU-HEROIU, Marcel, Sebastian BURDUJA, Ramona BERE ș.a., Romania’s Growth Poles Policy: The Next Phase, World Bank, 2013. Disponibil aici (raport complet) și aici (sinteză).
- IONESCU-HEROIU, Marcel, Sebastian BURDUJA, Dumitru SANDU ș.a., Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania, World Bank, 2013. Disponibil aici (raport principal) și aici (sinteză).
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Timișoara, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Constanța, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Brașov, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Iași, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Cluj-Napoca, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Ploiești, World Bank, 2013. Disponibil aici.
- BOSE, Ranjan ș.a., Improving Energy Efficiency in Craiova, World Bank, 2013. Disponibil aici.
Rezultate în societatea civilă
Fundația CAESAR
2011-2015
În 2011, am lansat proiectul Fundației CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români). Din 2014, Fundația există ca entitate proprie, separată de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS). Sunt membru fondator și am fost primul președinte al CAESAR, până în ianuarie 2016. Am coordonat toate proiectele majore CAESAR și o echipă de câteva sute de voluntari. Prezentarea pe larg a Fundației CAESAR este disponibilă aici.
Principalele rezultate:
- SMART Diaspora 2020+ pentru valorificarea potențialului tinerilor înalt calificați de peste hotare, în parteneriat cu Administrația Prezidențială a României. Detalii despre eveniment aici. Strategia completă SMART Diaspora este aici.
- Forumul CAESAR „România în 3D” a definit o viziune proprie pentru dezvoltarea României, cu implicarea a peste 400 de experți, în cadrul a 12 grupuri de lucru. Detalii aici. Raport final disponibil aici.
- Campania i74 „Parlament pentru cetățeni” a fost prima inițiativă cetățenească de nivel național pentru consolidarea democrației românești. Zeci de mii de români au semnat propunerea noastră legislativă pentru transparență totală (inclusiv voturi la vedere), seriozitate (sancționarea drastică a absențelor) și responsabilitate (reducerea cheltuielilor). Detalii aici și aici.
- Volumul colectiv CAESAR RO3D a reunit câteva zeci de voci importante de experți emergenți și consacrați, în cadrul a trei secțiuni: democrație, dezvoltare, demnitate. Volumul este disponibil integral aici.
- Gala CAESAR „Lideri pentru România”, ediția 2015, a recunoscut meritele a șase lideri din sectorul public, privat și din societatea civilă. Detalii aici.
- Campania CAESAR „Cine votează contează” a ajuns la peste un milion de cetățeni români, încurajându-i să participe la vot în cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, iar petiția pentru respectarea dreptului la vot a strâns peste 4.000 de semnături. Detalii aici.
- Colocvii CAESAR pe mai multe teme de importanță strategică: București capitală europeană (2015), Perspectivele votului electronic și prin corespondență (2015), Consolidare democratică (2014), Integrarea europeană a Republicii Moldova (2014), Young Researchers’ Workshop (2014), Antreprenoriat cultural românesc (2013), Turism în România 2030 (2013), IT și securitate cibernetică (2012), Mediu – despăduriri, inundații, încălzire globală (2012). Detalii aici.
- Seria de sondaje CAESAR a prezentat publicului larg opiniile experților afiliați, din mediul guvernamental, neguvernamental și privat. Detalii aici.
- Memo CAESAR și CAESAR Opinio – analize periodice ale principalelor evenimente naționale și internaționale, relevante pentru România. Arhiva aici și aici.
- Lansarea cluburilor CAESAR în țară (București, Cluj-Napoca, Pitești etc.) și în străinătate (Washington, Londra, Paris, Beijing etc.)
Liga Studenților Români din Străinătate – LSRS
2008-2012
În 2008, am început demersurile pentru înființarea Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS). Am fost primul președinte al LSRS, cu un mandat de patru ani. Am inițiat/coordonat proiectele majore ale organizației, alături de o echipă de peste 300 de voluntari. În prezent sunt membru fondator și președinte de onoare. Prezentarea completă a proiectelor și impactului LSRS se regăsește aici.
Principalele rezultate:
- LSRS este organizația românească cu cea mai mare rețea la nivel global. 40 de filiale și reprezentanțe în întreaga lume, peste 12.000 de membri și peste 30.000 de fani pe rețelele de socializare. Detalii aici.
- Gala Studenților Români din Străinătate a devenit cel mai important eveniment public al începutului de an în România. Au fost recunoscute și promovate meritele a zeci de tineri români excepționali. La eveniment participă în mod curent cele mai importante personalități ale vieții publice din România, juriul fiind prezidat de Președintele Academiei Române. Detalii despre toate edițiile aici.
- Forumul România Jună a reunit în 2011 peste 300 de tineri experți, care au conturat, pe parcursul a trei zile, o viziune de dezvoltare a țării în orizontul de timp 2030. Evenimentul a coincis cu împlinirea a 140 de ani de la primul congres al studenților români de pretutindeni (1871 – Putna). Raportul final este disponibil aici.
- Caravana LSRS a promovat oportunitățile studiului peste hotare pentru mii de tineri români din licee și universități din toată țara. Prima ediție a avut loc în 2009, iar Caravana s-a desfășurat de atunci în fiecare an, ajungând în 33 de localități. Detalii complete aici.
- Mentorat LSRS a implicat peste 230 de mentori și a sprijinit mii de tineri români pe tot parcursul procesului de admitere la universități din 22 de țări. Întreg programul este gratuit și se bazează pe voluntariatul românilor care au fost deja admiși la universități străine. Detalii aici.
- Hai Acasă! este primul eveniment gratuit de cariere pentru tinerii cu studii în străinătate care își doresc să revină în România. Din 2012, alături de inițiativa Smart Internships și de proiecte punctuale ca Business Consulting Case Study Event (BCCSE), programul sprijină întoarcerea acasă pentru mii de tineri români, studenți și absolvenți ai universităților de peste hotare.
- Wiki LSRS este cel mai complet portal de studii în străinătate, disponibil gratuit. Sute de mii de tineri români au accesat aceste informații de la lansarea platformei în 2010. Detalii aici.
- LSRS a derulat principalele cercetări sociologice cu privire la profilul și perspectivele studenților români din străinătate, inclusiv în ceea ce privește revenirea lor în România. Detalii și date complete aici.
Rezultate academice
Academia de Studii Economice
2016 – 2019
Am fost admis pe primul loc la programul de doctorat din cadrul Academiei de Studii Economice – Școala Doctorală Economie și Afaceri Internaționale. Detalii aici.
În perioada 2016-2019, am lucrat sub coordonarea doamnei Prof. Rodica Zaharia la o teză pe tema responsabilității corporatiste în contextul luptei anticorupție din România și din alte state din regiune.
Am obținut titlul de doctor în 2019, cu distincția Summa cum Laude. Lucrarea mea de doctorat este aici.
Harvard University
2008-2011
Între cei 22 de studenți admiși în programul de dublu masterat în administrarea afacerilor și politici publice la Harvard Business School (HBS) și Harvard Kennedy School of Government (HKS). Singurul român în promoția 2011 și singurul student admis direct din facultate. Detalii despre programul HBS-HKS.
Procentul de studenți admiși variază între 11% (HBS) și 20% (HKS). Doar studenții admiși concomitent de către ambele programe sunt înscriși în programul de dublu masterat, fiind astfel unul dintre cele mai competitive programe academice din întreaga lume.
Am primit bursa de merit David M. Rubenstein la admiterea în programul de dublu masterat, pe baza rezultatelor academice înregistrate și a „potențialului pentru leadership”. Am fost susținut totodată de o bursă HBS MBA Class of 1970. Detalii despre bursa Rubenstein aici.
Am absolvit Harvard Business School cu merite deosebite (with distinction), atât în primul cât și în al doilea an al programului de MBA. Harvard Kennedy School nu acordă distincții speciale în funcție de rezultatele academice.
Am fost asistentul Profesorului David Gergen la cursul de anul I pe tema leadership-ului în arena publică. Prof. Gergen a fost consilierul a patru președinți americani și este unul dintre cei mai respectați analiști politici din SUA, fiind invitat permanent la CNN. Detalii despre Prof. Gergen aici.
Stanford University
2004-2008
Am fost unul dintre cei 2.424 studenți admiși de Stanford în promoția 2008. Au candidat un număr total de 19.169 tineri din întreaga lume. Procentul de studenți admiși a fost de 12,6%, fiind unul dintre cele mai competitive procese de admitere din întreaga lume. În promoția mea, am fost singurul student din România. Detalii despre admitere aici.
Am absolvit Universitatea Stanford cu onoruri (with honors) si merite deosebite (with distiction). Stanford nu a adoptat sistemul de Summa/Magna/Cum Laude. Primii 15% dintre studenți primesc calificativul „with distinction”. Detalii despre aceste distincții aici.
Onorurile se acordă în urma susținerii unei lucrări de diplomă facultative (honors thesis). Lucrarea mea, „Între speranță și deziluzie. Corupția în România postcomunistă”, a fost redactată sub îndrumarea Prof. Larry Diamond, probabil cel mai important expert în studiul democrațiilor la nivel global. Am primit calificativul maxim: A+. Detalii despre programul de honors aici.
În anul III, am fost admis ca membru în societatea academică Phi Beta Kappa, pe baza rezultatelor academice. Fondată în 1776, Phi Beta Kappa este una dintre cele mai prestigioase societăți academice din lume. Doar 10% dintre studenți primesc această distincție și numai 2% o primesc în anul III (junior year induction). Detalii aici și aici.
Am colaborat ca cercetător în cadrul Freeman Spogli Institute for International Studies – Stanford University. Am fost responsabil cu evaluarea evoluției democratice a statelor din Europa de Est și Asia Centrală. Analiza mea a contribuit la celebra carte a Prof. Larry Diamond, The Spirit of Democracy. Detalii despre această lucrare aici.
Preuniversitar
- Colegiul Național Mihai Viteazul – București (2000-2004) – profil matematică-fizică-informatică intensiv
- Școala Generală Nr. 11 – București (1996-2004) – șef de promoție
- Școala Generală Nr. 2 – Piatra Neamț (1992-1996)
Publicații
BURDUJA, Sebastian I., Planul pentru România. 7 revoluții intelectuale pentru o țară în care să rămânem, Editura Litera, 2020
BURDUJA, Sebastian I., Corupția între actori privați în state fost comuniste. Studiu de caz România (lucrare de doctorat), Academia de Studii Economice, 2019. Disponibil aici.
BURDUJA, Sebastian I., Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România postcomunistă, Editura Humanitas, 2015
BURDUJA, Sebastian I., „Orașe pentru oameni: cheia de boltă a dezvoltării României”, in Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu (eds.), România Transatlantică, București, 2016
BURDUJA, Sebastian I., „Triunghiul strategic al administrației publice românești”, in Clara Volintiru (ed.), RO3D – România: Democrație, Dezvoltare, Demnitate, Editura Grafoart, București, 2015. Disponibil aici.
BURDUJA, Sebastian I., „Dincolo de (dez)iluzii: Oportunități în lupta anticorupție prin sectorul privat din România”, in Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius Stoian (eds.), 7 Teme Fundamentale pentru România, Editura Rao, București, 2014
BURDUJA, Sebastian I. „From Europhiles to Atlanticists: Romania’s Security and Defense Policy, 2004-2007,” in Stanford Journal of International Relations. Volume 9, Issue 2, Spring 2008
BURDUJA, Sebastian I. „Lagging Behind: Romania’s Democratic Quality under Neocommunist Governance, 1989-1996,” in Stanford Undergraduate Research Journal. Volume 6, Spring 2007. Disponibil aici.
BURDUJA, Sebastian I. „Assessing Corruption in Romania: An integrationist story,” in Stanford’s Student Journal of Russian, East European, and Eurasian Studies. Volume 2, Spring 2006
BURDUJA, Sebastian I. „Unsurpassable Trenches: Romania’s Diplomatic Battle, 1943–1944,” in Stanford Journal of International Relations. Volume 7, Issue 1, Winter 2006. Disponibil aici.