12.3.2022 13:19

România în Noua Europă. Trei lecții importante pentru generația noastră

România nu e dezbinată. E mai unită ca niciodată. În umbra războiului de la graniță, sute de mii de români aduc o rază de lumină unor oameni nevinovați, a căror viață s-a schimbat pentru totdeauna. Într-o noapte, când un dictator a decis să calce în picioare toate normele lumii civilizate.

România s-a schimbat și ea, chiar dacă nu ne dăm încă seama. De la o societate dezbinată de pandemie, împărțită până ieri între vaccinați și nevaccinați, suntem azi o țară de oameni cu inimile și casele deschise pentru vecinii care trec prin momente cumplite. Cât despre Uniunea Europeană, probabil că va fi fost nevoie de o pandemie și de un război ca să vedem Noua Europă pe care o invocăm de mulți ani. Ambele evenimente au apăsat pe răni deschise ale dezbinării europene, în momente diferite. Și totuși, Europa a reușit să surprindă toate vocile care îi propovăduiau finalul, neputința, birocrația sufocantă și dezbinarea.

Mobilizarea fără margini din ultima săptămâna este dovada că valorile noastre fundamentale sunt acolo. Nu au fost alungate nici de crize, nici de virus, nici de inflație. Și nici de invazia brutală a extremismului, care ascunde sub un ambalaj bine-gândit în laboratoarele roșii un pericol iminent al virajului către totalitarism.

Culmea, relația cu vecinii ucraineni nu a fost mereu cea mai bună. Dar e clar că este în ADN-ul poporului român să fie bun. Cea mai simplă analogie mă duce cu gândul la o familie de la țară, care s-a certat toată viața cu vecinul pe o bucata de pământ. Când vecinului îi arde casa, stă și se uită? Nu, pune mana pe găleți cu apă. În fața dezastrului, trecutul nu mai contează. România e astăzi țara celor mai buni vecini. Chiar dacă nu avem resursele să stingem focul, îi primim în casele noastre pe copiii vecinilor, îi hrănim, îi încălzim și facem tot ce ține de noi să îi ajutăm: transport și cazare pentru refugiați, donații, mese calde etc.

Am văzut solidaritatea românilor de la vămile cu Ucraina și am văzut-o zilnic cu ochii noștri în București, la centrul de donații pe care îl gestionăm. Ideea de a deschide sediul filialei din Calea Griviței 200 pentru a colecta donații a venit din dorința de a ajuta. Nu ne-am imaginat nicio secundă ce va urma. În mai puțin de o săptămână am colectat de la bucureșteni aproape 100 de tone de ajutoare. O parte au ajuns la refugiați din Ucraina, cele mai multe au mers peste graniță. Colegii mei sunt zi de zi la Griviței 200, unde colectează, sortează, împachetează, paletează și încarcă. Au renunțat la timpul liber, s-au învoit de la joburi, nu se odihnesc. Un efort similar se întâmplă și lângă Ambasada Ucrainei, la Modrogan 22, sediul PNL București.

În fața pandemiei, Europa s-a dovedit mai rezilientă decât sperau mulți. Un răspuns fără precedent la o provocare fără precedent, un „moment hamiltonian” (Olaf Scholz) definit de un nou mecanism de solidaritate pentru toate țările. Acum, în fața războiului, după unele ezitări (din motive economice și diplomatice care au făcut subiectul multor dezbateri), UE nu doar că a devenit casă pentru milioane de refugiați din calea războiului, ci și-a deschis brațele pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, arătând că există premisele pentru un nou val de extindere.

România a demonstrat, în aceste două săptămâni de război, că este mai mult decât o țară de la „periferia UE”, geografic și statistic. Cum? Printr-un răspuns rapid, ferm și solidar la o criză gravă. Suntem dați drept exemplu de umanitate. Ce putem face mai departe? Dincolo de sprijinirea aderării la UE a Moldovei, Georgiei și Ucrainei, să ne întrebăm ce fel de Uniune ne dorim și cum ajungem acolo. În 2018, am publicat „9 propuneri pentru Europa nouă”, ceea ce ar putea fi prima iniţiativă românească de transformare a proiectului european. Ele sunt încă actuale, cu unele ajustări:

#1: Europa cetăţenilor implicaţi. Bugetare participativă la nivel european. Primul proiect de bugetare participativă la nivelul întregii Uniuni Europene. Dedicarea unei linii bugetare pentru proiecte transnaţionale propuse de cetăţeni şi stabilite prin vot direct.

#2: Europa unită politic. Liste transnaţionale şi reprezentare pe bune la nivel european. Alegeri europene prin care fiecare cetăţean al UE să poată vota candidaţi atât din ţara sa, cât şi de pe o listă transnaţională. Sistemul de vot ideal este cel al votului unic transferabil („ranked-choice voting”), prin care fiecare alegător clasează candidaţii în ordinea preferinţei.

#3: Europa democraţiei liberale. Fonduri europene condiţionate de respectarea statului de drept. Fondurile europene nu se mai acordă ţărilor unde principiile democraţiilor liberale sunt încălcate. Între timp, această propunere a devenit realitate.

#4: Europa viitorului comun. Înfiinţarea unui Institut de Leadership European, ale cărui cursuri să fie destinate tuturor oficialilor publici de la nivelul statelor membre, pentru promovarea şi aplicarea politicilor care apără valorile şi principiile europene.

#5: Europa competitivă. O Agenţie Europeană pentru Inovare Disruptivă. UE are nevoie de reformarea Agenţiei Europene pentru Inovare după modelul DARPA, agenţia guvernului american ale cărei inovaţii au dus la inventarea internetului şi a GPS-ului. Pornind de la proiecte europene actuale precum C.E.R.N., proiectul Wendelstein 7-X care va revoluţiona producţia de energie sau Laserul de la Măgurele, agenţia ar putea finanţa noile domenii de cercetare care definesc cea de-a patra revoluţie industrială (inteligenţă artificială, digitalizare, realitate virtuală), cu scopul de a creşte competitivitatea economiilor europene.

#6: Europa verde. Crearea unui fond european pentru investiţii în dezvoltarea transportului în comun electric transnaţional, interurban şi urban: feroviar, naval, auto, tehnologii aerospaţiale şi combustibili alternativi ieftini.

#7: Europa cooperării. Stagii pentru studenţii sau elevii şcolilor profesionale într-un alt stat. Continuarea și extinderea programului ERASMUS pentru elevii şi studenţii din învăţământul profesional, care vor putea urma stagii într-un alt stat, pentru sincronizarea know-how-ului, tehnologiilor şi adaptarea la cerinţele pieţei muncii.

#8: Europa reîntregită. Extindere strategică a Uniunii Europene. Asumarea de către România a rolului de lider regional pentru a sprijini eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova, Ucrainei şi a ţărilor din Balcanii de Vest. Dacă rațiunile geopolitice le știm cu toții, există și o motivație economică foarte clară pentru România. Explică foarte bine încă din 2013 raportul Băncii Mondiale Orașe competitive, la care am fost co-autor.

#9 Europa sigură. Combaterea atacurilor cibernetice. Uniunea Europeană trebuie să rămână un spaţiu al păcii şi siguranţei, inclusiv în mediul virtual. Vedem în aceste zile cât de important este controlul asupra spațiului digital. UE are nevoie de consolidarea ENISA – Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică.

Am văzut recent o postare pe rețelele sociale, care suna cam așa: în urmă cu doi ani, trăiam ultimele zile de normalitate și habar nu aveam. Fix în această perioadă a anului 2020 am intrat în lockdown total din cauza pandemiei. Am învățat să lucrăm de acasă, să facem petreceri online, vizite online și ședințe online. Normalitatea a devenit rapid una cu mască, distanțare și restricții. N-a fost ușor deloc, dar am reușit.

Acum a venit războiul. Mulți credeau că Putin face un joc de cacealma, până în dimineața zilei de 24 februarie, când ne-am trezit cu toții citind aceeași alertă roșie pe telefoane. Încă ne uităm șocați în fiecare zi la dezastrul pe care speram să nu îl mai vedem vreodată așa de aproape de România. Pare că totul s-a oprit în jurul acestui tragic conflict.

În realitate, nimic nu s-a oprit. Într-un fel sau altul, războiul se va încheia, mai devreme sau mai târziu. Indiferent care va fi deznodământul, România poate și trebuie să se pregătească de pe acum pentru the day after. Între reconstrucția Ucrainei, reașezarea Europei și regăsirea României, generația noastră are întâi de toate o datorie: să acționeze. Dacă am înțeles un singur lucru în acești ani tulburi, acesta este că cea mai mare criză prin care trece lumea este criza de lideri.

Acest articol a fost publicat pentru Agora Digi: https://www.digi24.ro/opinii/romania-in-noua-europa-trei-lectii-importante-pentru-generatia-noastra-1869431