„Un calculator nu ia șpagă – atât e de simplu”. Cum rupem blestemul românesc: dosarul cu șină
Corupție și birocrație. Cele doua cuvinte care ne urmăresc în fiecare zi și care au ridicat o barieră uriașă între cetățean și instituțiile statului. Vorbim de ani buni despre debirocratizare și digitalizare și, deși am văzut câteva inițiative punctuale, unele doar de formă, câteva și de fond, în realitate mai avem foarte mult până la o reformă reală.
Ca parte a modernizării și eficientizării, în linie cu transformările digitale din întreaga lume, o serie de guverne caută metode prin care să îmbunătățească eficiența și transparența, prin implementarea de servicii digitale și prin îmbunătățirea interacțiunii online cu cetățenii. O analiză a World Economic Forum include un inventar remarcabil al acestor instrumente. În România, în guvernarea din ultimii 3 ani, nu am mai văzut nici măcar promisiuni ferme in acest sens – poate doar câteva cuvinte aruncate timid în spațiul public.
Dacă există un avantaj al faptului că România este mereu cu câțiva pași în urma altor state, este acela că nu trebuie să reinventăm roata și avem mereu modele de urmat sau contraexemple care au eșuat. Sigur, nu înseamnă că există rețete universal valabile, însă întotdeauna este mai simplu decât să pleci de la zero.
Dacă ne uităm la România, constatăm că aproape toate încercările de digitalizare în sistemul public au dublat, practic, partea birocratică, fără să o reducă semnificativ, iar nota de plată a fost mai mereu exorbitantă. Și e suficient să ne gândim doar la celebrul afiș dintr-o administrație fiscală (devenit aproape banc) – „declarațiile online se depun la ghișeul 2” sau la soft-urile care aparent facilitează relația cu statul, dar pentru care trebuie să faci vreo 3 drumuri pe la diverse instituții (să depui, să iei contul, să iei parola). Sau, mai simplu spus, pentru fiecare click ai nevoie de un dosar cu șină plin cu copii legalizate.
Țări care folosesc tehnologia pentru reducerea birocrației și corupției
După cum arată și analiza World Economic Forum, noile tehnologii oferă cadrul perfect pentru a identifica și, eventual, preveni practicile de corupție, ascunse de multe ori foarte bine în spatele hârtiilor.
Aplicabilitatea acestor noi tehnologii este adesea mai eficientă în administrațiile locale. Avem multe exemple dinspre America Latină, o regiune în care corupția și birocrația au fost multă vreme în top. La 1 ianuarie 2019, Argentina a renunțat la hârtii. Mexic are un portal online cu toate informațiile bugetare publicate transparent și la zi, inclusiv contracte publice și toate investițiile în proiecte majore. De asemenea, Mexico City este primul oraș care publică online toate contractele. Aceste date, odată transparentizate, ajută și alte instituții partenere, dar și cetățenii, să monitorizeze investițiile și proiecte mari, altădată predispuse la corupție.
De asemenea, inteligența artificială și analizele predictive oferă instrumente puternice autorităților pentru a descoperi și descuraja evaziunea fiscală.
Între timp, noi trăim în țara în care ANAF a anulat un proiect de 70 de milioane de euro cu Banca Mondială pentru modernizarea sistemelor informatice (și nu numai). Proiectul, semnat în 2013, trebuia finalizat încă din 2018. Au fost cheltuite aproximativ 13 milioane de euro pe studii și analize, dar când a fost vorba să se treacă la implementare oficialii ANAF au spus, prompt, „stop joc”. Oare cine se teme în România de azi de digitalizare și transparență?
În țara cu unii dintre cei mai buni IT-iști din lume, așteptăm ore în șir la coadă după imprimantele cu ace ale Poștei Române, vechi de zeci de ani, navigăm pe holuri întortocheate ale ministerelor printre tone de hârtii, organizate în dosare cu șină stivuite până în tavan, și încă mai cotrobăim după ștampilă, cerută răstit de vocea din spatele geamului gros, tăiat în formă de semilună undeva la nivelul stomacului, pentru a asigura raportul „corect” între contribuabil și funcționarul public, pe principiul „capul plecat sabia (birocrației) nu-l taie”.
Totuși, dacă ar exista voință politică, revoluția digitală ar deveni, în timp record, soluția prin care România ar putea elimina corupția, ineficiența și aroganța din sistemul public. Sau, în cuvintele pe care le-a spus cândva președintele Estoniei într-un discurs-eveniment la Banca Mondială din Washington: „un calculator nu ia șpagă – e atât de simplu”.